Milioane furate, zero recuperări: adevărul dur despre fraudele din Moldova

Fraudele financiare iau amploare în Republica Moldova, pe fondul digitalizării accelerate și al sofisticării metodelor utilizate de grupările infracționale, avertizează guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, Anca Dragu.

În cadrul unui podcast dedicat securității financiare, aceasta a subliniat că escrocheriile nu mai sunt un fenomen local, ci unul global, care afectează toate statele și necesită o reacție coordonată din partea instituțiilor și a societății. „Este un fenomen global, care acționează ca un factor disturbator și reclamă acțiuni ferme din partea tuturor instituțiilor”, a declarat Dragu.

Datele prezentate arată o creștere alarmantă a cazurilor de fraudă. Dacă în 2024 au fost raportate 125 de cazuri, în doar 10 luni din 2025 numărul acestora a ajuns la 400, iar prejudiciile au crescut de la 4,5 milioane de lei la 20 de milioane de lei.

Guvernatoarea BNM a atras atenția că metodele de înșelăciune devin tot mai sofisticate și nu vizează doar obținerea directă de bani. În multe cazuri, escrocii determină victimele să descarce aplicații malițioase sau să ofere acces la date personale, folosind scenarii de urgență sau promisiuni false. „Nu îți dă nimeni nimic gratis și nu trebuie să ne lăsăm ademeniți de câștiguri spectaculoase peste noapte”, a punctat Dragu.

Un fenomen îngrijorător este utilizarea identității unor instituții credibile, inclusiv a BNM, pentru a înșela cetățenii. Oficialul a precizat că Banca Națională nu contactează persoane fizice pentru a oferi servicii financiare sau pentru a solicita date personale, iar astfel de apeluri trebuie tratate ca tentative de fraudă.

În acest context, BNM a intensificat măsurile de reglementare și protecție, inclusiv prin impunerea unor sisteme mai stricte de autentificare și prin colaborarea cu Inspectoratul General al Poliției pentru schimb de informații privind fraudele.

Totodată, Anca Dragu a subliniat că rata de recuperare a prejudiciilor este extrem de redusă, sub 1%, din cauza caracterului transfrontalier al acestor infracțiuni, ceea ce face prevenția esențială.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dragu #fraude #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.