„Prima Casă” după 1 aprilie: beneficiarii actuali rămân protejați, noile cereri

Programul „Prima Casă” continuă fără modificări pentru beneficiarii actuali, însă pentru cererile noi finanțarea va depinde de resursele bugetare disponibile. Precizările au fost făcute de către Ministerul Finanțelor, după ce s-a anunțat că a fost atinsă limita alocațiilor prevăzute în bugetul de stat, iar din 1 aprilie nu se mai acceptă cereri noi spre finanțare.

Potrivit instituției, persoanele care sunt deja în program nu vor resimți schimbări.

„Dacă beneficiați deja de program, condițiile rămân aceleași”, au transmis autoritățile.

Totodată, Ministerul Finanțelor afirmă că procesul de validare continuă și după 1 aprilie, dar nu toate dosarele vor primi imediat finanțare.

„Dacă sunteți eligibili și cererea este validată, veți fi incluși pe lista de așteptare, iar finanțarea depinde de alocările bugetare ulterioare”, precizează instituția.

Autoritățile dau asigurări că mecanismul de garantare rămâne intact: „Componenta de garantare nu este afectată”.

În același timp, cererile depuse până la 31 martie vor fi examinate în continuare după regulile existente.

„Dacă ați depus cererea până la 31 martie 2026 și aceasta este eligibilă, ea va fi validată și finanțată conform programului”, mai spune instituția.

Pentru cei care au deja dosarele aprobate, sprijinul financiar va continua ”în regim obișnuit”.

Anterior, deputatul Ion Chicu a criticat modificările aduse programului „Prima Casă”, într-un schimb de replici cu Radu Marian. Fostul premier a acuzat că programul, inițial conceput pentru tineri cu venituri modeste, a fost „denaturat” prin majorarea plafonului de achiziție de la un milion la 2,5 milioane de lei, ceea ce ar fi dus la creșterea artificială a prețurilor și la epuizarea rapidă a fondurilor pentru compensații.

#finanțarea programului #buget epuizat #prima casa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.