6,2 milioane de euro blocate! Pasagerii Air Moldova, lăsați cu ochii în soare

Zeci de mii de pasageri nu și-au recuperat încă banii pentru biletele cumpărate de la Air Moldova, în timp ce viitorul companiei rămâne incert, potrivit datelor oficiale. După aproape trei ani de la suspendarea zborurilor și inițierea procedurii de restructurare, situația transportatorului aerian nu este clarificată. În ianuarie 2026, instanța de judecată a decis inițierea procedurii de faliment, iar un lichidator a fost desemnat pentru administrarea companiei. Totuși, decizia este contestată la Curtea de Apel, iar statutul juridic final al companiei nu este încă stabilit, scrie newsmaker.md.

Potrivit Autoritatea Aeronautică Civilă, aproximativ 27.000 de pasageri nu și-au recuperat banii pentru circa 52.500 de bilete, în valoare totală de aproape 6,2 milioane de euro.

În același timp, autoritățile precizează că pe conturile utilizate pentru vânzarea biletelor, care au fost blocate, se aflau aproximativ 38 de milioane de lei, fonduri administrate printr-un creditor garantat.

Șansele de recuperare a banilor depind și de respectarea termenelor legale. Conform legislației și convențiilor internaționale, dreptul la despăgubire poate fi pierdut dacă nu este depusă o cerere în termen de doi ani de la data zborului sau a anulării acestuia.

Autoritățile mai menționează că o parte dintre pasageri au reușit să își recupereze banii, aproximativ 5,6 milioane de euro fiind achitați prin intermediul unei bănci comerciale, în cadrul procedurii de includere a creanțelor.

Compania și-a suspendat activitatea în mai 2023, după anularea mai multor zboruri și agravarea problemelor financiare. Ulterior, certificatul de operator aerian i-a fost retras, ceea ce înseamnă că Air Moldova nu mai poate efectua zboruri comerciale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#airmoldova #pasageri #datorii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul renunță la varianta inițială de majorare și uniformizare a TVA, după reacțiile din spațiul public, iar noile modificări fiscale vor fi mai moderate și vor proteja consumatorii vulnerabili, a deckarat premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii Secretele Puterii de la Jurnal TV.

Șeful Executivului a precizat că TVA redus va fi menținut pentru alimentele de bază, precum pâinea, laptele, legumele, fructele și cartofii, iar modificările vor fi introduse gradual.

Totodată, Guvernul nu va modifica regimul fiscal pentru consumul de energie și gaze în sezonul rece. Noile reguli vor intra în vigoare abia de la 1 aprilie 2027.

Potrivit premierului, pentru gazele naturale, primii 150 de metri cubi consumați lunar vor rămâne taxați cu TVA de 8%, iar pentru consumul care depășește acest prag se va aplica cota standard de 20%. Vasile Tofan a explicat că aproximativ 86% dintre gospodării consumă sub 150 de metri cubi de gaz în perioada rece, astfel încât majoritatea populației nu va fi afectată de schimbare.

Un mecanism similar va fi aplicat și la energia electrică. Primii 100 kWh vor rămâne taxați cu TVA de 0%, iar energia consumată peste acest nivel va fi impozitată cu TVA de 20%.

În același timp, Executivul pregătește majorări de taxe pentru produsele considerate nocive și pentru anumite sectoare economice. Premierul a anunțat că vor crește accizele la tutun și alcool, precum și taxele aplicate jocurilor de noroc.

Tofan a argumentat că moldovenii cheltuie anual aproximativ 10 miliarde de lei, echivalentul a 2,5% din PIB, pe jocurile de noroc, iar suma ar putea ajunge la 20 de miliarde de lei dacă este luată în calcul și piața ilegală. El a precizat însă că taxarea va fi calibrată astfel încât să nu încurajeze migrarea jucătorilor către piața neagră.

O altă măsură anunțată în premieră vizează sistemul bancar. Guvernul intenționează să majoreze cu 50% impozitul pe profitul băncilor, de la 12% la 18%, măsură care va fi aplicată doar pentru anul fiscal 2027.

Premierul a recunoscut că o taxare mai mare a băncilor poate reduce capacitatea de creditare, însă a spus că Executivul a analizat riscurile și consideră că beneficiile depășesc efectele negative. Potrivit estimărilor prezentate de Tofan, măsura ar urma să aducă la buget aproximativ 600 de milioane de lei într-un singur an.