Mina de... bani! Șeful finanțelor dezvăluie cine sunt businessmenii care plătesc salarii în plic

Petru Rotaru, ministrul Finanțelor, a dezvăluit în cadrul unei emisiuni la RLive că o serie de agenți economici din diverse sectoare economice sunt monitorizați îndeaproape pentru practicile de plată a salariilor în plic, parte a unei strategii extinse de combatere a evaziunii fiscale.

În primul trimestru al anului 2024, potrivit ministrului Finanțelor, au fost vizați 2.246 de agenți economici care raportau salarii sub media pe anumite ramuri economice. „Se atestă creșteri semnificative ale contribuțiilor la bugetul de stat: de la 20 milioane de lei la 31 milioane de lei. Contribuțiile la Bugetul Asigurărilor Sociale au crescut cu 35%, de la 70 la 94 milioane de lei, iar contribuțiile pentru asigurările medicale au urcat de la 26 milioane la 36 milioane de lei”.

„Lucrul cu evaziunea fiscală trebuie privit țintit, nu trebuie privit că toți ar face evaziune fiscală”, a explicat Rotaru. El a subliniat că anumite sectoare, precum HoReCa, dezmembrarea mașinilor și anumite servicii de sănătate, prezintă riscuri mai mari de evaziune. „Noi trebuie să creăm instrumente să nu existe alternativă de evaziune fiscală”, a adăugat ministrul.

Rotaru a evidențiat că este crucial ca guvernul să continue să dezvolte și să implementeze măsuri de digitalizare și monitorizare pentru a reduce practicile ilicite și a asigura conformitatea fiscală. Aceste eforturi sunt parte integrantă a strategiei naționale de creștere a transparenței economice și de îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evziune #rotaru #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Scumpirea îngrășămintelor NPK lovește din nou fermierii moldoveni, potrivit unei analize semnate de economistul Iurie Rija. După doi ani de stabilitate relativă, piața îngrășămintelor complexe de tip NPK (azot–fosfor–potasiu) se confruntă din nou cu o creștere accentuată a prețurilor. Conform datelor Băncii Mondiale, indicele global al prețurilor la îngrășăminte a crescut cu aproximativ 15% în primul trimestru din 2025, impulsionat de cererea ridicată și de limitările de ofertă. În special, fertilizanții pe bază de fosfați și potasă au înregistrat scumpiri semnificative: DAP +40%, iar potasa a ajuns la 350–360 dolari pe tonă, cu 21% mai mult decât în 2024. Ca urmare, prețul mediu global al NPK a urcat în trimestrul III 2025 la 700–800 dolari pe tonă, echivalentul a 13–14 lei/kg, depășind nivelurile din 2023–2024.

Republica Moldova, care nu produce îngrășăminte și depinde integral de importuri, a resimțit imediat efectul scumpirilor. După un an 2023 favorabil, când prețul mediu de import scăzuse la 11,49 lei/kg (–35%) iar volumul importurilor crescuse la aproximativ 57.000 tone, în 2025 trendul s-a inversat brusc: prețul mediu al NPK a urcat la 13,11 lei/kg (+22% față de 2024), iar importurile totale s-au prăbușit la 23.283 tone (–33% față de 2024). „Scumpirea bruscă a redus capacitatea fermierilor de a achiziționa volumele necesare. Mulți agricultori au fost nevoiți să reducă dozele sau să amâne fertilizarea culturilor”, explică economistul Iurie Rija.

Piața locală a rămas concentrată în mâinile a trei mari importatori, care au controlat două treimi din totalul livrărilor din primele nouă luni ale anului. „Agrostoc” a fost lider, cu 6.694 tone (29%), urmat de „Carvidon-Trade” cu 6.100 tone (26%) și „Piramida-Market” cu 2.501 tone (11%). Împreună, acestea au livrat circa 66% din totalul NPK importat în Republica Moldova.

Deși Rusia rămâne principalul furnizor de îngrășăminte pentru piața moldovenească, cota sa s-a redus semnificativ – de la 94% în 2022 la 65% în 2025 –, un semn pozitiv al diversificării surselor. În 2025, Emiratele Arabe Unite au intrat puternic pe piață, ocupând locul al doilea cu 3.383 tone (14,5%) la un preț mediu competitiv de 10,40 lei/kg, iar România s-a situat pe locul al treilea cu 3.327 tone (14,3%), la un preț mai ridicat de 13,96 lei/kg.

Economistul Iurie Rija avertizează că piața îngrășămintelor din Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocurile externe, în lipsa producției interne și a rezervelor strategice. „Creșterea prețurilor la NPK riscă să afecteze randamentele agricole în 2026, mai ales în rândul fermierilor mici. O soluție ar fi consolidarea mecanismelor de achiziții comune și stimularea diversificării surselor de aprovizionare”, conchide el.