Mina de… bani! Șeful finanțelor dezvăluie cine sunt businessmenii care plătesc salarii în plic

Petru Rotaru, ministrul Finanțelor, a dezvăluit în cadrul unei emisiuni la RLive că o serie de agenți economici din diverse sectoare economice sunt monitorizați îndeaproape pentru practicile de plată a salariilor în plic, parte a unei strategii extinse de combatere a evaziunii fiscale.

În primul trimestru al anului 2024, potrivit ministrului Finanțelor, au fost vizați 2.246 de agenți economici care raportau salarii sub media pe anumite ramuri economice. „Se atestă creșteri semnificative ale contribuțiilor la bugetul de stat: de la 20 milioane de lei la 31 milioane de lei. Contribuțiile la Bugetul Asigurărilor Sociale au crescut cu 35%, de la 70 la 94 milioane de lei, iar contribuțiile pentru asigurările medicale au urcat de la 26 milioane la 36 milioane de lei”.

„Lucrul cu evaziunea fiscală trebuie privit țintit, nu trebuie privit că toți ar face evaziune fiscală”, a explicat Rotaru. El a subliniat că anumite sectoare, precum HoReCa, dezmembrarea mașinilor și anumite servicii de sănătate, prezintă riscuri mai mari de evaziune. „Noi trebuie să creăm instrumente să nu existe alternativă de evaziune fiscală”, a adăugat ministrul.

Rotaru a evidențiat că este crucial ca guvernul să continue să dezvolte și să implementeze măsuri de digitalizare și monitorizare pentru a reduce practicile ilicite și a asigura conformitatea fiscală. Aceste eforturi sunt parte integrantă a strategiei naționale de creștere a transparenței economice și de îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evziune #rotaru #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.