Mina de… bani! Șeful finanțelor dezvăluie cine sunt businessmenii care plătesc salarii în plic

18 Mai 2024, 14:02
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Mai 2024, 14:02 // Actual //  bani.md

Petru Rotaru, ministrul Finanțelor, a dezvăluit în cadrul unei emisiuni la RLive că o serie de agenți economici din diverse sectoare economice sunt monitorizați îndeaproape pentru practicile de plată a salariilor în plic, parte a unei strategii extinse de combatere a evaziunii fiscale.

În primul trimestru al anului 2024, potrivit ministrului Finanțelor, au fost vizați 2.246 de agenți economici care raportau salarii sub media pe anumite ramuri economice. „Se atestă creșteri semnificative ale contribuțiilor la bugetul de stat: de la 20 milioane de lei la 31 milioane de lei. Contribuțiile la Bugetul Asigurărilor Sociale au crescut cu 35%, de la 70 la 94 milioane de lei, iar contribuțiile pentru asigurările medicale au urcat de la 26 milioane la 36 milioane de lei”.

„Lucrul cu evaziunea fiscală trebuie privit țintit, nu trebuie privit că toți ar face evaziune fiscală”, a explicat Rotaru. El a subliniat că anumite sectoare, precum HoReCa, dezmembrarea mașinilor și anumite servicii de sănătate, prezintă riscuri mai mari de evaziune. „Noi trebuie să creăm instrumente să nu existe alternativă de evaziune fiscală”, a adăugat ministrul.

Rotaru a evidențiat că este crucial ca guvernul să continue să dezvolte și să implementeze măsuri de digitalizare și monitorizare pentru a reduce practicile ilicite și a asigura conformitatea fiscală. Aceste eforturi sunt parte integrantă a strategiei naționale de creștere a transparenței economice și de îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.