Mina de… bani! Șeful finanțelor dezvăluie cine sunt businessmenii care plătesc salarii în plic

Petru Rotaru, ministrul Finanțelor, a dezvăluit în cadrul unei emisiuni la RLive că o serie de agenți economici din diverse sectoare economice sunt monitorizați îndeaproape pentru practicile de plată a salariilor în plic, parte a unei strategii extinse de combatere a evaziunii fiscale.

În primul trimestru al anului 2024, potrivit ministrului Finanțelor, au fost vizați 2.246 de agenți economici care raportau salarii sub media pe anumite ramuri economice. „Se atestă creșteri semnificative ale contribuțiilor la bugetul de stat: de la 20 milioane de lei la 31 milioane de lei. Contribuțiile la Bugetul Asigurărilor Sociale au crescut cu 35%, de la 70 la 94 milioane de lei, iar contribuțiile pentru asigurările medicale au urcat de la 26 milioane la 36 milioane de lei”.

„Lucrul cu evaziunea fiscală trebuie privit țintit, nu trebuie privit că toți ar face evaziune fiscală”, a explicat Rotaru. El a subliniat că anumite sectoare, precum HoReCa, dezmembrarea mașinilor și anumite servicii de sănătate, prezintă riscuri mai mari de evaziune. „Noi trebuie să creăm instrumente să nu existe alternativă de evaziune fiscală”, a adăugat ministrul.

Rotaru a evidențiat că este crucial ca guvernul să continue să dezvolte și să implementeze măsuri de digitalizare și monitorizare pentru a reduce practicile ilicite și a asigura conformitatea fiscală. Aceste eforturi sunt parte integrantă a strategiei naționale de creștere a transparenței economice și de îmbunătățire a colectării veniturilor la bugetul de stat.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#evziune #rotaru #salariu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a depășit în 2025 pragul de 525 de mii de turiști cazați, iar numărul vizitatorilor străini a ajuns să reprezinte peste jumătate din totalul turiștilor care au ales structurile de cazare din țară. Totuși, în pofida creșterii accelerate a sectorului, autorii „Cărții Albe privind implementarea Sistemului Național al Organizațiilor de Management al Destinațiilor Turistice (OMDT)” elaborată de APIT și Platforma Națională pentru Turism Moldova atrag atenția asupra unei probleme. Este vorba de faptul că statul nu poate calcula exact contribuția reală a turismului la economia națională.

Potrivit documentului, în anul 2025 structurile de cazare din Republica Moldova au găzduit 525,1 mii de turiști, cu 10,7% mai mult decât în anul precedent. Dintre aceștia, 286,2 mii au fost turiști străini și au reprezentat 54,5% din total. În primul trimestru al anului 2026, numărul turiștilor cazați a crescut cu încă 17,7%, ajungând la 105,4 mii de persoane.

Un alt indicator care atrage atenția este valoarea pieței turistice organizate. În 2025, agențiile de turism și turoperatorii au deservit peste 604 mii de turiști și excursioniști, iar veniturile generate au depășit 5,1 miliarde de lei.

Autorii raportului susțin însă că Republica Moldova se confruntă cu o problemă statistică. Deși există date despre hoteluri, pensiuni, agenții și turoperatori, țara nu dispune de un sistem complet de Conturi Satelit pentru Turism (TSA), utilizat pe scară largă în Uniunea Europeană pentru a măsura impactul real al turismului asupra PIB-ului, ocupării forței de muncă și exportului de servicii. Din acest motiv, contribuția exactă a turismului la economia națională nu poate fi determinată.

Raportul evidențiază și o creștere a turismului intern. În 2025, numărul vizitatorilor care au călătorit prin țară prin intermediul agențiilor de turism a crescut cu 22,5%, iar în primele trei luni ale anului 2026 avansul a ajuns la 41,5%. Experții consideră că introducerea tichetelor de vacanță ar putea accelera și mai mult dezvoltarea turismului rural și a destinațiilor locale.

În același timp, documentul arată că Republica Moldova rămâne dependentă de piețele regionale. Ucraina și România generează peste jumătate din turiștii străini cazați în țară, ceea ce evidențiază necesitatea diversificării surselor de turiști și atragerii vizitatorilor din piețe cu valoare mai mare, precum Germania, SUA, Israel, Regatul Unit și Franța.

Autorii „Cărții Albe” susțin că principala problemă a turismului moldovenesc nu mai este lipsa atractivității, ci lipsa unui sistem integrat de gestionare a destinațiilor. Printre cele mai mari provocări sunt menționate fragmentarea guvernanței, deficitul de personal calificat, digitalizarea insuficientă, finanțarea limitată și lipsa unor mecanisme moderne de evaluare a performanței sectorului.