Previziuni sumbre privind economia Republicii Moldova! Rotaru: Am revizuit creșterea la 2,6%

Creșterea produsului intern brut (PIB) al Republicii Moldova în anul 2023 a fost mult sub așteptările inițiale, a declarat ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în cadrul unei emisiuni difuzate de RLive. Deși guvernul și-a propus o creștere de 2,5%, realitatea economică a adus o creștere de doar 0,7%.

Pentru anul în curs, prognoza inițială a fost de 3,5%, însă aceasta a fost revizuită la 2,6%. Rotaru a subliniat că, în ciuda eforturilor de relaxare a politicii monetare și a diminuării costurilor creditelor, apetitul pentru investiții rămâne scăzut. „Trebuie să existe acel apetit intestinal care să stimuleze creșterea economică. Dar încă nu există”, a explicat ministrul.

Guvernul a optimizat administrarea fiscală și vamală și a făcut deschideri către mediul de afaceri, însă efectele acestor măsuri încă se lasă așteptate. Rotaru a evidențiat că perioada post-criză necesită acomodare, atât din partea mediului de afaceri, cât și a investitorilor. În plus, războiul din Ucraina și temerile aferente au descurajat investițiile străine.

„Sunt persoane care au resurse, dar nu le investesc, așteptând o perioadă mai clară”, a punctat ministrul Finanțelor, exprimându-și speranța că situația se va îmbunătăți în scurt timp.

În recenta prognoză și Banca Mondială și-a revziuit estimările cu privire la creșterea economică a Republicii Moldova. Se anticipează o creștere a PIB-ului moldovean de 2,2% în 2024, față de proiecția anterioară de 4,2%. Pentru anul 2025, se prognozează o creștere de 3,9%, față de estimarea anterioară de 4,1%, iar pentru 2026, se așteaptă o creștere de 4,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#previziuni #economie #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul României analizează eliminarea taxei de 25 de lei (aproximativ 1,25 euro) aplicate coletelor din afara Uniunii Europene, o măsură care a stârnit controverse între susținătorii comerțului online și reprezentanții magazinelor locale. Proiectul de lege, care a primit deja mai multe avize favorabile în Parlament, este prezentat de inițiatori drept o soluție pentru reducerea costurilor suportate de consumatori și simplificarea cumpărăturilor online. În schimb, comercianții români avertizează că eliminarea taxei ar putea favoriza și mai mult platformele asiatice precum Temu și Shein, cu efecte negative asupra economiei locale și pieței muncii.

Taxa logistică se aplică coletelor extracomunitare cu valoare redusă. Potrivit susținătorilor proiectului, aceasta majorează artificial costul produselor comandate și creează sarcini administrative suplimentare pentru operatorii poștali și firmele de curierat.

De cealaltă parte, Asociația Română a Magazinelor Online (ARMO) susține că eliminarea taxei ar amplifica avantajele competitive ale marilor platforme din afara Uniunii Europene. Organizația citează un studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, potrivit căruia vânzările comercianților non-UE către România au ajuns în 2025 la cel puțin 4,4 miliarde de lei (aproximativ 880 de milioane de euro).

Conform cercetării, într-un scenariu în care platformele din afara UE își continuă expansiunea fără măsuri de echilibrare a pieței, economia României ar putea pierde aproximativ 1,78 miliarde de lei (circa 356 de milioane de euro) din contribuția sectorului la PIB în 2026, iar peste 4 600 de locuri de muncă ar putea dispărea.

Reprezentanții industriei mai arată că taxa de 25 de lei românești a adus la bugetul de stat circa 32 de milioane de euro doar în primele trei luni ale anului 2026.

Amintim că în Republica Moldova autoritățile intenționează să aplice taxe pentru cumpărăturile pe coletele internaționale din octombrie 2026.