Ministerul economiei în discuții cu mediul de afaceri. Companiile întâmpină dificultăți

În contextul crizei actuale, Ministrul economiei, Sergiu Gaibu și Directorul general al Agenției de Investiții, Stelian Manic, au avut o întâlnire cu reprezentanții mediului de afaceri. Unele companii, dependente de produse și materia primă din Ucraina și Federația Rusă, sau exportă mărfuri în aceste țări se confruntă cu dificultăți.

În cadrul reuniunii, participanții au analizat provocările cu care se confruntă mediul de afaceri din diferite sectoare în situația de criză. În urma discuțiilor, cei prezenți au stabilit necesitatea de comunicare sectorială pentru identificarea soluțiilor practice. Într-un final, au fost stabilite întrevederi pe domenii sectoriale dintre autoritățile de resort, reprezentanții mediului de afaceri și ai investitorilor străini.

Prezent la eveniment, Ministrul Economiei, Sergiu Gaibu a încurajat propunerile venite din partea reprezentanților mediului de afaceri și a salutat efortul Agenției de Investiții de a intermedia discuțiile cu mediul de business și investitori.

„Este critic să asigurăm un flux de informații pentru a înțelege care sunt necesitățile în lanțurile valorice și cele logistice și de transportare a mărfurilor. Deja discutăm cu ministerele de resort pentru a organiza noi coridoare de transport al mărfurilor și soluționarea rapidă a reorientării fluxurilor comerciale. Avem deschidere internațională în acest sens și împreună cu voi vom stabili cele mai eficiente strategii de acțiune și comunicare pentru a asigura stabilitatea”, a menționat ministrul.

În cadrul întâlnirii, s-a discutat și despre posibilitățile de integrare a refugiaților ucraineni în câmpul muncii. Astfel, și-au exprimat deschiderea pentru specialiștii IT care vor să se angajeze în țara noastră.

„Ne bucurăm și apreciem că autoritățile au răspuns atât de rapid solicitărilor noastre. Suntem gata să oferim și locuri de muncă, și să susținem echipele de IT care au fost nevoite să plece din Ucraina”, a propus Marina Bzovaia, președinta Asociației companiilor private din domeniul TIC.

Directoarea IT Park Moldova, Natalia Donțu și Marcela Lozovanu, reprezentanta Asociației Patronale din Industria Ușoară (APIUS Moldova), la fel și-au exprimat disponibilitatea instituțiilor de a oferi suport în angajarea cetățenilor ucraineni.

#mediul de afaceri #materie primă #ministerul economiei #import #export #discutii #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.