Miniștrii Energiei din UE se reunesc de urgență pentru a discuta reducerea prețurilor la energie

Miniștrii europeni ai Energiei se vor reuni luni pentru a analiza opțiunile de reducere a prețurilor la energie, într-un moment în care oficialii elaborează planuri de urgență pentru a atenua impactul majorării prețurilor la petrol și gaze declanșate de războiul din Iran, transmite agerpres.ro.

Comisia Europeană lucrează la măsuri de urgență pentru a proteja consumatorii de creșterea facturilor la energie, examinând opțiuni precum sprijin de stat pentru sectorul industrial, reducerea taxelor naționale și utilizarea viitoarei revizuiri a pieței certificatelor de poluare pentru a facilita oferta de permise de CO2, potrivit oficialilor europeni din apropierea discuțiilor.

Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a declarat că Bruxelles-ul are în vedere, de asemenea, plafonarea prețurilor la gaze. Miniștrii Energiei vor avea, luni, discuții cu ușile închise pentru a analiza posibile măsuri care să ajute la atenuarea creșterilor de prețuri declanșate de închiderea Strâmtorii Ormuz, care a afectat comerțul cu gaze lichefiate și a provocat o perturbare fără precedent a aprovizionării cu petrol.

Având în vedere dependența Europei de petrolul și gazele importate, continentul este extrem de expus la fluctuațiile prețurilor globale și nu se așteaptă soluții rapide.

‘Există motive structurale pentru care prețurile la energie în Europa sunt ridicate’, a declarat Joanna Pandera, președinta centrului de reflexie polonez Forum Energii, adăugând că din cauza diferențelor între mixurile energetice și taxele practicate de statele membre, prețurile variază semnificativ în UE. ‘Este foarte greu să găsești o soluție care să se potrivească tuturor’, spune Joanna Pandera.

De la începutul războiului din Iran și până în prezent, prețurile de referință la gaze în Europa au crescut cu peste 50%.

#miniștrii energiei ue #preț limitat #Orientul Mijlociu #Energie electrică #razboi

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu își poate permite să majoreze salariile și cheltuielile publice fără o bază fiscală solidă și fără o colectare mai eficientă a impozitelor, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Oficialul a susținut că dezvoltarea economică și nivelul de trai nu preced plata impozitelor, ci sunt rezultatul unui sistem fiscal funcțional și al investițiilor publice finanțate din veniturile colectate de stat.

„Statele nu au ajuns bogate și după asta au început să plătească impozite. Statele au învățat să colecteze impozite, să investească în infrastructură, educație și servicii publice, iar astfel s-au dezvoltat. Suntem la coda Europei la colectarea impozitelor și la nivelul statelor din Africa”, a declarat Gavriliță.

Ministrul a afirmat că Republica Moldova se confruntă în continuare cu un deficit bugetar mare, acumulat pe fondul unor perioade dificile din ultimii ani, când sprijinul acordat populației a crescut mai rapid decât economia.

Potrivit acestuia, majorările salariale nu pot fi susținute prin împrumuturi permanente.

„Pe datorie salarii nu putem să creștem. Asta înseamnă să transferăm povara pe umerii copiilor noștri. Nu putem continua să majorăm salariile fără să avem acoperire financiară”, a subliniat ministrul.

Andrian Gavriliță a apărat necesitatea eliminării unor facilități și scutiri fiscale. El a argumentat că veniturile suplimentare sunt necesare pentru finanțarea investițiilor și a cheltuielilor sociale.

În același timp, oficialul a susținut că cele mai mari pierderi fiscale nu provin de la persoanele cu venituri mici, ci din zonele unde există capacitate de plată, dar statul nu reușește să colecteze eficient impozitele.

„Cele mai mari ratări și pierderi nu vin de la oamenii săraci, care au un coș mic de consum. Se întâmplă acolo unde există capacitate de plată, însă statul nici măcar nu încearcă suficient să colecteze”, a declarat ministrul.

Ministerul Finanțelor a propus spre consultare politica fiscală pentru anul 2027. Printre principalele prevederi ale documentului se numără uniformizarea TVA la 20%, instituirea unei cote unice de contribuții de asigurări sociale (CNAS) de 21% pentru majoritatea salariaților din sectoarele public și privat, profitul distribuit ar putea fi impozitat cu 15%, iar impozitul pe bunurile imobile și impozitul funciar, acestea urmând să fie stabilite între 0,1% și 1%.