Paradox pe piața carburanților! De ce motorina ajunge mai scumpă decât benzina

Motorina poate deveni mai scumpă decât benzina în perioade de criză, chiar dacă, în mod normal, are taxe mai mici. Explicația ține de structura consumului, deficitul de pe piața europeană și lanțurile logistice mai fragile, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză din cadrul rubricii „Minut Economic”.

Potrivit expertului, în Republica Moldova povara fiscală pentru motorină este cu aproximativ 4,2 lei pe litru mai mică decât pentru benzină, motiv pentru care, în condiții obișnuite, motorina este mai ieftină. Dacă nivelul taxelor ar fi identic, în multe perioade motorina ar putea fi chiar mai scumpă decât benzina.

Economistul explică faptul că motorina este combustibilul de bază al economiei, fiind utilizată în principal în transportul de marfă, agricultură, transportul public și utilajele industriale, în timp ce benzina este consumată mai ales de populație. În perioade de criză, oamenii își reduc deplasările, însă economia nu poate opri transportul de bunuri sau lucrările agricole, ceea ce menține cererea pentru motorină la un nivel ridicat.

Datele privind consumul arată clar această diferență: aproximativ 73% din consumul de carburanți este motorină, iar circa 21% reprezintă benzină. Astfel, orice perturbare a pieței afectează în primul rând motorina.

În ultimii ani, Republica Moldova a stabilit mai multe recorduri în importul de produse petroliere. Pentru prima dată, importurile totale se apropie de 1 milion de tone, dintre care peste 700 de mii de tone sunt motorină, iar mai mult de 200 de mii de tone sunt benzină.

Un alt factor important este deficitul structural de motorină în Europa. Deși rafinăriile produc cantități relativ apropiate de benzină și motorină din petrol, economia europeană consumă mult mai multă motorină. Astfel, piața se confruntă constant cu deficit de motorină și surplus de benzină, ceea ce obligă Europa să importe anual volume mari de motorină.

Situația s-a accentuat după embargoul impus asupra petrolului și produselor petroliere rusești, introdus după 2022. O parte importantă din deficitul european era acoperită anterior prin importuri din Rusia, iar dispariția acestei surse a forțat statele europene să caute motorină în alte regiuni ale lumii.

În prezent, motorina ajunge în Europa din zone mai îndepărtate, precum Orientul Mijlociu, Asia și alte piețe globale, ceea ce înseamnă lanțuri logistice mai lungi, costuri mai mari și vulnerabilitate sporită la tensiuni geopolitice.

În cazul Republicii Moldova, diferența este vizibilă și în structura importurilor. Benzina este adusă aproape integral din România, în timp ce motorina provine în proporție de 70–80% din România, iar restul din alte regiuni, inclusiv din Orientul Mijlociu. Această dependență de mai multe piețe face ca motorina să fie mai sensibilă la șocuri externe.

În concluzie, spune Veaceslav Ioniță, motorina devine mai scumpă decât benzina în perioade de criză deoarece cererea pentru acest combustibil rămâne ridicată, Europa are un deficit structural, lanțurile logistice sunt mai fragile, iar importurile sunt mai complexe. În condiții normale, aceste probleme sunt gestionate relativ bine, însă în momente de turbulență pe piață ele devin vizibile și duc la situații rare, cum este cea în care motorina ajunge să depășească prețul benzinei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#preturi #motorina #benzina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Profitul net al companiilor de asigurări aproape s-a dublat în primul trimestru, în timp ce activele, capitalul și rezervele tehnice au continuat să crească. În același timp, șoferii au plătit polițe RCA mai scumpe, iar despăgubirile achitate au avansat într-un ritm chiar mai accelerat decât încasările din prime.

Potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei, cele nouă societăți de asigurare active pe piață au înregistrat un profit net cumulat de 68,7 milioane de lei în primele trei luni ale anului, cu 83,6% mai mult decât în perioada similară din 2025. Opt companii au raportat profit, iar doar una a încheiat trimestrul pe pierdere.

Activele totale ale sectorului au urcat la 6,1 miliarde de lei, în creștere cu 3,4% față de sfârșitul anului trecut, iar fondurile proprii au depășit 1,46 miliarde de lei. Toate companiile au respectat cerințele de solvabilitate și lichiditate impuse de autoritatea de supraveghere.

Un detaliu important este că peste două treimi din activele utilizate pentru acoperirea rezervelor tehnice și a cerințelor de capital sunt investite în valori mobiliare de stat. Asigurătorii dețineau la sfârșitul lunii martie titluri de stat în valoare de peste 3,2 miliarde de lei, echivalentul a 68,3% din totalul activelor admise pentru acoperirea obligațiilor.

Piața a încasat prime brute de 820,2 milioane de lei în primul trimestru, cu 10,8% peste nivelul de anul trecut. Totuși, despăgubirile au crescut într-un ritm mult mai alert, cu 24,1%, până la 386,2 milioane de lei. Acest lucru a împins rata daunelor pentru asigurările generale la 46,3%, cu 4,7 puncte procentuale peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut.

Asigurările auto continuă să domine categoric piața, reprezentând peste 65% din toate primele subscrise. În același timp, prima medie pentru polițele RCA interne a crescut la 1.407 lei, cu 7,1% mai mult decât în primul trimestru din 2025, iar dauna medie a urcat la peste 22.400 de lei, în creștere cu aproape 10%. Pentru polițele Carte Verde, dauna medie a depășit 93.600 de lei.

Totodată, rentabilitatea capitalului (ROE) a urcat la 14,3%, iar rentabilitatea activelor (ROA) la 4,5%, ambele în creștere semnificativă față de anul precedent. Totodată, rata operațională combinată a coborât la 98,6%, sub pragul de 100%, ceea ce indică faptul că activitatea de bază a industriei a rămas profitabilă.