Motorina poate deveni mai scumpă decât benzina în perioade de criză, chiar dacă, în mod normal, are taxe mai mici. Explicația ține de structura consumului, deficitul de pe piața europeană și lanțurile logistice mai fragile, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză din cadrul rubricii „Minut Economic”.
Potrivit expertului, în Republica Moldova povara fiscală pentru motorină este cu aproximativ 4,2 lei pe litru mai mică decât pentru benzină, motiv pentru care, în condiții obișnuite, motorina este mai ieftină. Dacă nivelul taxelor ar fi identic, în multe perioade motorina ar putea fi chiar mai scumpă decât benzina.
Economistul explică faptul că motorina este combustibilul de bază al economiei, fiind utilizată în principal în transportul de marfă, agricultură, transportul public și utilajele industriale, în timp ce benzina este consumată mai ales de populație. În perioade de criză, oamenii își reduc deplasările, însă economia nu poate opri transportul de bunuri sau lucrările agricole, ceea ce menține cererea pentru motorină la un nivel ridicat.
Datele privind consumul arată clar această diferență: aproximativ 73% din consumul de carburanți este motorină, iar circa 21% reprezintă benzină. Astfel, orice perturbare a pieței afectează în primul rând motorina.
În ultimii ani, Republica Moldova a stabilit mai multe recorduri în importul de produse petroliere. Pentru prima dată, importurile totale se apropie de 1 milion de tone, dintre care peste 700 de mii de tone sunt motorină, iar mai mult de 200 de mii de tone sunt benzină.
Un alt factor important este deficitul structural de motorină în Europa. Deși rafinăriile produc cantități relativ apropiate de benzină și motorină din petrol, economia europeană consumă mult mai multă motorină. Astfel, piața se confruntă constant cu deficit de motorină și surplus de benzină, ceea ce obligă Europa să importe anual volume mari de motorină.
Situația s-a accentuat după embargoul impus asupra petrolului și produselor petroliere rusești, introdus după 2022. O parte importantă din deficitul european era acoperită anterior prin importuri din Rusia, iar dispariția acestei surse a forțat statele europene să caute motorină în alte regiuni ale lumii.
În prezent, motorina ajunge în Europa din zone mai îndepărtate, precum Orientul Mijlociu, Asia și alte piețe globale, ceea ce înseamnă lanțuri logistice mai lungi, costuri mai mari și vulnerabilitate sporită la tensiuni geopolitice.
În cazul Republicii Moldova, diferența este vizibilă și în structura importurilor. Benzina este adusă aproape integral din România, în timp ce motorina provine în proporție de 70–80% din România, iar restul din alte regiuni, inclusiv din Orientul Mijlociu. Această dependență de mai multe piețe face ca motorina să fie mai sensibilă la șocuri externe.
În concluzie, spune Veaceslav Ioniță, motorina devine mai scumpă decât benzina în perioade de criză deoarece cererea pentru acest combustibil rămâne ridicată, Europa are un deficit structural, lanțurile logistice sunt mai fragile, iar importurile sunt mai complexe. În condiții normale, aceste probleme sunt gestionate relativ bine, însă în momente de turbulență pe piață ele devin vizibile și duc la situații rare, cum este cea în care motorina ajunge să depășească prețul benzinei.
