Mișcări tectonice în Elefantul lui Sturza! Schimbare de acţionariat

Elefant Online, unul dintre cei mai mari retailer online de pe piaţa locală, care deţine platforma Elefant.ro, a anunţat joi seară la Bursa de Valori Bucureşti, unde are o emisiune de obligaţiuni listată, că doi dintre acţionarii săi, Millennium Gold Resources Limited şi Catalyst Romania SCA SICAR, au semnat un contract prin care îşi cesionează participaţiile de 58,84% şi de 9,62% din capitalul social, adică 44 de milioane de acţiuni, către Evolution Prest Systems.

„Efectuarea transferului propriu-zis de la acţiuni de la acţionarii cedenţi la acţionarul cesionar se va efectua în baza îndeplinirii unor condiţii suspensive, condiţii ce includ totodată şi obţinerea aprobării, din partea Consiliului Concurenţei, cu privire la controlul concentrărilor economice. Ulterior îndeplinirii condiţiilor suspensive, conform prevederilor legale aplicabile, Elefant Online va informa investitorii şi orice persoane interesate cu privire la îndeplinirea acestor condiţii suspensive”, notează compania în raportul de la bursă.

Potrivit informaţiilor de pe platforma Confidas.ro, Evolution Prest Systems este controlată în proporţie de 63,63% de Mihai Ispas Pătraşcu, fondator şi CEO al evoMAG, unul dintre cele mai mari magazine online din România. Compania nu menţionează despre ce condiţii suspensive este vorba.
Millennium Gold Resources Limited este un offshore din Cipru, activ în România prin intermediul mai multor societăţi şi este controlat de Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova şi cel care în 2010 lansa retailerul Elefant pe piaţă.

Pe de altă parte, Grupul Catalyst este activ în România prin intermediul mai multor societăţi cu activităţi în principal în domeniul IT. Este primul fond de investiţii în startupuri tech din România, susţinut de 3TS Capital.
Elefant a realizat în noiembrie 2021 un plasament privat de obligaţiuni în valoare de circa 17,5 mil. lei, la o rată anuală fixă a cuponului (dobânda) de 9%, plătibilă semestrial. Aceasta a fost a doua emisiune de obligaţiuni a retailerului, după cea de 7,7 mil. lei din 2018 care a ajuns la scadenţă.

Elefant a cochetat şi cu listarea de acţiuni la Bursa de la Bucureşti, însă în octombrie 2021 Ion Sturza declara pentru ZF că, desi a analizat şi analizează în continuare listarea, compania are şi alte opţiuni pe masă – oferte de la investitori, de la parteneri sau de la bănci.

„Trebuie să facem o pauză şi să analizăm care sunt cele mai bune opţiuni. Am avut în ultimul timp foarte multe oferte şi vrem în primul rând să ne consolidăm ceea ce avem, după aceea să analizăm şi să vedem care ar fi oportunităţile noastre. Atunci când vom lua o decizie, vom anunţa, bineînţeles”, spunea Ion Sturza.

Cu o carieră de afaceri de 35 de ani, dublată de funcţii politice precum cea de premier al Republicii Moldova, Ion Sturza a fost implicat în multiple domenii de activitate, de la petrol, chimie, imobiliare sau digital. Sturza a avut o contribuţie importantă în tranzacţia prin care grupul Rompetrol a fot vândut către KazMunayGas.

O parte dintre investiţiile sale sunt derulate prin intermediul fondului Fribourg Capital, ultima tranzacţie de succes fiind vânzarea proiectului de birouri Liberty din Cluj către americanii de la White Star Real Estate. La acel moment, 2019, tranzacţia a fost evaluată de sursele ZF la circa 40 de milioane de euro.
Elefant a raportat pentru 2022 o pierdere netă de 27,4 mil. lei, faţă de o pierdere de 15,4 mil. lei în anul anterior, la venituri din vânzarea mărfurilor de 175,2 mil. lei, cu 18,8% mai mici.

Magazinul online este operat de compania Elefant Online SA (fosta Universal Online Promotion SRL), controlată de compania Millennium Gold Resources Limited, înregistrată în Cipru. Firma cipriotă deţine 60,7% din business, iar în spatele ei se află omul de afaceri Ion Sturza, fost premier al Republicii Moldova

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#elefant #acționari #business

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.