Cum vrea Kemal Kilicdaroglu, un fost funcţionar public, să-l învingă pe Erdogan, ultimul sultan al Europei

12 Mai 2023, 05:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Mai 2023, 05:38 // Actual //  bani.md

Kemal Kilicdaroglu, prin­ci­palul lider al opoziţiei la alegerile prezidenţiale din Turcia din acest weekend, a dezvăluit proiectele de dezvoltare economică pe care le va implementa dacă va ieşi câştigător, potrivit duvarenglish.com.

„Turcia nu poate prospera şi nu se poate dezvolta fără a fabrica pro­duse de valoare ridicată. Mai întâi, vom crea zone economice speciale. Vom avea o reţea globală de produc­ţie, co­merţ şi finanţe. vom crea nouă zone economice speciale, 17 centre de agri­cultură şi zootehnie şi 50 de baze de producţie“, a declarat Kilicdaroglu.

Acesta a precizat că zonele spe­ciale vor funcţiona pe baza a şase prin­cipii de bază: cost, specializare, diferenţiere, inovaţie, securitatea capitalului, siguranţă juridică.
Kilicdaroglu a mai anunţat că investiţiile pe primii cinci ani se vor ridica la 123 miliarde de dolari, aces­tea urmând să urce la 300 miliarde în 10 ani. „20% dintre aceste investiţii vor fi realizate cu resurse publice. Ve­nitul pe cap de locuitor va creşte treptat la peste 20.000 de dolari. Cu ajutorul acestor proiecte, Turcia va creşte cu cel puţin 5,5% în primii patru ani şi cu 6,2% în următorii şase ani“, a adăugat Kilicdaroglu.

Şomajul va scădea sub 5% în pri­mii cinci ani, problema şomajului în rândul tinerilor va fi soluţionată, a promis liderul opoziţiei. Liderul Partidului Republican al Poporului (CHP) a promis de aseme­nea să crească cel mai scăzut salariu din sectorul funcţionarilor publici la de 2,5 ori salariul minim dacă va fi ales, potrivit Hurriyet Daily News.

Kilicdaroglu îşi bazează campa­nia şi pe promisiuni de diminuare a costurilor de trai, de a readuce Turcia la un sistem parlamentar de guvernă­mânt, a reda independenţa unor in­stituţii cum ar fi banca centrală şi a elibera prizonierii politici.

Acesta a acuzat guvernul preşe­dintelui Recep Tayyip Erdogan că ascunde starea reală a economiei şi a finanţelor ţării, notează Bloomberg, sugerând că datele economice oficia­le nu sunt demne de încredere şi cerând o anchetă legată de bursa din Turcia.
Liderul CHP s-a angajat de ase­menea să direcţioneze Turcia mai aproape de NATO şi Occident dacă va câştiga alegerile de duminică. In­vestiţiile turceşti în Rusia vor fi men­ţinute, însă cu respectarea deciziilor Vestului cu privire la sancţionarea Rusiei, a anunţat Kilicdaroglu, po­trivit The Wall Street Journal.

În ceea ce priveşte UE, scrie Po­li­tico, există un motiv pentru care liderii blocului i-ar putea duce dorul lui Erdogan dacă acesta ar pierde în faţa lui Kemal Kilicdaroglu: cu Erdogan la putere, UE a putut evita posibilitatea ca Turcia să se alăture blocului.

Fost funcţionar public, Kemal Kilicdaroglu este opusul puternicului preşedinte Erdogan, dar un politician extrem de experimentat, scrie BBC.

A studiat economia la Universitatea din Ankara şi a fost funcţionar public în cadrul organismelor financiare ale Turciei. După şapte ani în parlament, acesta a fost ales să candideze la poziţia de primar al Instanbulului. Deşi a pierdut cursa, Kilicdaroglu a fost lăudat pentru campania sa.

La un an, liderul CHP a demisionat, iar Kilicdaroglu s-a regăsit în mod neaşteptat în poziţia de principal candidat pentru această poziţie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.