Mișcări tectonice în politica moldovenească! Plahotniuc își anunță revenirea

La două zile de la sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii, fostului lider al PDM, Vlad Plahotniuc, în prezent fugar de justiția din Republica Moldova, anunță prin intermediul unui interviu, pentru Tribuna.md despre faptul că „reveni în politica mare moldovenească”.

Plahotniuc afirmă că „revine în politică pentru că țara se confruntă cu o criză totală, care este peste capacitățile celor din Guvernul PAS” de a o rezolva.

„În primul rând, eu revin în politică pentru că astăzi Moldova se confruntă cu o criză totală și complexă, care este mult peste capacitățile celor din Guvernul PAS. Eu văd cum țara se duce de râpă și cum deznădejdea cuprinde tot mai multă lume din Moldova, eu văd și alte riscuri serioase care ne amenință în viitorul apropiat. Eu văd cum această guvernare PAS pretinde că se preocupă de țară, dar nu-i pasă deloc de oamenii acestei țări. În aceste condiții, eu văd această criză totală ca pe o provocare pentru mine, ca pe un exercițiu politic pe care eu vreau și pot să-l rezolv eficient. Iar mulți dintre cei cu care am menținut comunicarea în acești ani și care o vreme erau sceptici cu privire la revenirea mea, acum ei înșiși îmi propun să mă întorc în politica din Moldova, pentru că e nevoie de un politician, care știe și poate să asigure ordinea, siguranța, eficiența economică și normalitatea în viața statului. Acești oameni timp de 3 ani au văzut diferența în modul cum poate fi condus statul și mi-au spus direct că în condițiile de azi puterea din Chișinău nu este aptă să facă față unor riscuri foarte serioase”, spune Plahotniuc.

Un al doilea motiv pentru care revine în politică spune că este pentru faptul că „este ambițios și vrea să-și ducă la bun sfârșit planurile din 2019”.

„Eu sunt ambițios și insist să-mi duc până la bun sfârșit toate acele planuri de guvernare pe care le aveam în 2019. Eu am păstrat ambiția de a-mi finaliza proiectele pentru economia și infrastructura țării, de a lansa în Moldova unele procese de dezvoltare ireversibile. Eu încă nu mi-am arătat tot potențialul în managementul politic moldovenesc, există rezerve de proiecte, care erau în vara anului 2019 în etapă avansată de pregătire și urmau să fie demarate în 6-8 luni, și ele, fiind reluate de echipa noastră, vor surprinde pozitiv cetățenii”, mai afirmă Plahotniuc.

Totuși, Plahotniuc afirmă că, după ce își va duce la bun sfârșit planurile se va retrage din politică „cu senzația lucrurilor împlinite”.

„Vreau să fie foarte clar, eu nu am de gând să stau mult în politica moldovenească. Doar atât cât e nevoie ca să rezolv crizele și să pun țara pe făgașul unei dezvoltări normale și durabile. Și pentru asta îmi va trebuie mai puțini ani decât vă imaginați. După aceea, mă voi ocupa doar de afacerile mele din exterior, cu simțământul datoriei față de țară împlinit, dar și cu sufletul împăcat că am finalizat proiectele planificate. Dar acum, acum Moldova are nevoie de implicare și de foarte mult efort din partea mea și a echipei”, conchide Plahotniuc.

Amintim că, miercuri seara, 26 octombrie, ambasadorul SUA la Chișinău, Kent Logsdon a declarat că fugarul și oligarhul Vlad Plahotniuc și Ilan Șor au fost incluși pe lista sancțiunilor ale Statelor Unite ale Americii și li s-a interzis intrarea în SUA, iar pe bunurile acestora din State vor fi puse sechestre.

Conform documentelor, publicate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al Departamentului Trezoreriei SUA, în listă se regăsesc în total 21 de persoane apropiate acestor doi oligarhi moldoveni sau care au tangențe cu subminarea democrației și statului de drept din țara noastră. Printre persoanele apropiate „capilor corupției mari” din țara noastră se numără: Shara Șor, soția lui Ilan Șor, un apropiat al lui Igor Dodon, feciorul procurorului Federației RuseIgor Ceaika, Olga Grak, Leonid Gonin, Ivan Zavarotnîi etc.

#revenire #politica #Plahotniuc

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.