Moldova devine membră a Rezervei Europene pentru Securitate Cibernetică. Acord semnat la Bruxelles

Viceprim-ministra Republicii Moldova, Doina Nistor, a efectuat o vizită oficială la Bruxelles, unde a purtat discuții la cel mai înalt nivel cu oficiali din Comisia Europeană și Parlamentul European, consolidând angajamentele strategice ale Moldovei în direcția integrării europene. Vizita s-a axat pe patru domenii-cheie: securitate cibernetică, comerț, digitalizare și dezvoltare industrială.

Unul dintre cele mai importante rezultate ale vizitei a fost semnarea Acordului de aderare a Republicii Moldova la Rezerva Europeană pentru Securitate Cibernetică, împreună cu Roberto Viola, director general pentru Rețele de Comunicații, Conținut și Tehnologie din cadrul Comisiei Europene. Acordul garantează Moldovei acces la echipe europene de intervenție rapidă în caz de atacuri informatice și consolidează capacitatea țării de a proteja infrastructura digitală.

„Prin acest acord, devenim parte activă a rețelei europene de securitate digitală. Este un pas concret spre integrarea în infrastructura digitală a UE și o dovadă clară a angajamentului nostru pentru protejarea instituțiilor, a cetățenilor și a democrației”, a declarat Doina Nistor.

În dialogul cu Maroš Šefčovič, comisar european pentru Comerț și Securitate Economică, și cu Sabine Weyand, director general pentru Comerț, oficialii europeni au reiterat sprijinul deplin pentru economia Republicii Moldova. Discuțiile s-au concentrat pe armonizarea standardelor moldovenești cu cele europene, precum și pe necesitatea diversificării exporturilor pentru a crește valoarea adăugată a produselor moldovenești.

În cadrul întrevederilor cu comisarul pentru Agricultură, Christophe Hansen, și directorul general adjunct Mihail Dumitru, a fost analizat impactul liberalizării comerțului agricol. Exporturile de mere au crescut de la 6,8 milioane de lei în 2021 la 273 milioane în 2024, iar cele de struguri de la 216 milioane la 768 milioane lei în aceeași perioadă.

Totodată, s-a discutat despre necesitatea transformării agriculturii într-un sector mai rezilient la schimbările climatice, prin investiții în digitalizare, tehnologii inteligente și practici durabile.

Împreună cu Andrius Kubilius, comisar pentru Apărare, și Timo Pesonen, director general pentru Industria de Apărare, viceprim-ministra a explorat posibilitățile de integrare a Moldovei în lanțul valoric european de apărare. Moldova ar putea contribui cu expertiză în domenii precum securitate cibernetică, electronică și inginerie, precum și în producția de senzori, software și drone.

În discuțiile cu Gert Jan Koopman, director general pentru Extindere și Vecinătatea Estică, s-a abordat implementarea Planului de Creștere UE, care prevede alocarea a 1,9 miliarde de euro pentru infrastructură, energie, educație și digitalizare.

Totodată, cu Maive Rute, director general adjunct pentru Piața Internă și IMM-uri, s-a discutat lansarea Acordului privind Evaluarea Conformității și Acceptarea Produselor Industriale (ACAA), un pas esențial pentru accesul produselor moldovenești pe piața UE.

La Parlamentul European, Doina Nistor a avut întrevederi cu Karin Karlsbro și Iuliu Winkler, vicepreședinți ai Comisiei pentru Comerț Internațional, care au salutat angajamentul Republicii Moldova pentru Agenda de Reformă 2025–2027.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#nistro #acord #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața auto din Uniunea Europeană continuă să se schimbe rapid, iar mașinile electrice și producătorii asiatici câștigă tot mai mult teren. Datele publicate joi, 24 septembrie, de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile (ACEA) arată că, în primele opt luni ale anului, automobilele complet electrice au ajuns la 21,7% din totalul înmatriculărilor de mașini noi din UE, cu aproape șase puncte procentuale peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025.

În același timp, piața auto europeană a crescut cu 5,3% în primele opt luni, până la aproximativ 7,55 milioane de automobile noi. În luna iulie, înmatriculările au fost cu 3% peste nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, iar în august avansul a ajuns la 4,5%, potrivit datelor ACEA.

Mașinile hibride plug-in au reprezentat aproximativ 10% din piață, în timp ce modelele hibride clasice au continuat să fie una dintre cele mai populare opțiuni pentru cumpărătorii europeni. Evoluția confirmă tendința observată încă din prima jumătate a anului: în iunie, automobilele complet electrice aveau deja o cotă de 20,7%, față de 15,6% cu un an mai devreme.

Creșterea vânzărilor de automobile electrice este însă strâns legată de politicile de sprijin adoptate în mai multe state europene. ACEA a remarcat în rapoartele sale că cererea este susținută în principal de măsuri fiscale, facilități și scheme de stimulare pentru vehiculele electrificate.

Expertul EY Constantin M. Gall avertizează însă că avansul pieței nu trebuie interpretat automat drept o revenire solidă a industriei auto europene. Potrivit analizei sale, stimulentele pentru mobilitatea electrică au un rol important în creșterea actuală, iar eliminarea acestora ar putea afecta puternic cererea pentru automobilele electrice.

În paralel cu electrificarea pieței, Europa asistă la o ascensiune rapidă a producătorilor chinezi. Datele ACEA pentru primele opt luni arată că grupul Geely și-a păstrat o cotă de 2,7%, în timp ce BYD și-a majorat cota de la 0,9% la 2,4%. SAIC Motor a urcat de la 1,9% la 2,2%, iar Chery Automobile, compania din spatele mărcilor Omoda și Jaecoo, a crescut de la 0,5% la 1,5%. Leapmotor a ajuns la 0,8%.

Împreună, aceste companii chineze au ajuns la o cotă de aproximativ 9,6% din piața europeană a automobilelor noi, comparativ cu 6,2% în urmă cu un an. Cifrele indică o creștere de peste trei puncte procentuale într-un singur an.

BYD este unul dintre producătorii care au avansat cel mai rapid. Potrivit datelor citate de presa britanică, compania a vândut aproximativ 177 000 de automobile în primele opt luni în UE, cu 163% mai mult decât în perioada similară a anului precedent. Geely a rămas cel mai bine vândut grup chinez din această piață, cu aproximativ 205 000 de automobile, în timp ce producătorii europeni tradiționali păstrează în continuare volume mult mai mari.

Presiunea asupra producătorilor europeni vine într-un moment în care aceștia trebuie să accelereze trecerea către automobile electrice și, în același timp, să facă față concurenței unor companii chineze care vin cu o gamă tot mai largă de modele. În septembrie, ACEA a atras atenția și asupra unei alte probleme: infrastructura de încărcare se extinde, însă rămâne insuficientă pentru ritmul de electrificare urmărit de Uniunea Europeană. În iunie 2026, capacitatea publică de încărcare ajunsese la 41,6 GW, cu 29% mai mult decât cu un an înainte, iar numărul stațiilor publice crescuse cu 21%.

#Europa #masini electrice