Leii vin, valuta pleacă! Populația a alimentat masiv casele de schimb în aprilie

Volumul total al operațiunilor de cumpărare și vânzare de valută străină contra lei moldovenești realizate în numerar, în luna aprilie, a ajuns la 400,2 mil. EUR echivalent – cu 14 % peste nivelul din martie, arataă datele Băncii Naționale a Moldovei.

Cumpărările de valută de la populație (oferte în casierii) au urcat la 324,2 mil. EUR, în creștere lunară de 20,6 % și anuală de 30,2 %.
Vânzările către clienți au coborât la 76,0 mil. EUR, cu 7,5 % sub nivelul din martie și cu 12,3 % sub cel din aprilie 2024.

Diferența dintre cele două fluxuri s-a lărgit astfel la 248,2 mil. EUR, semnalând un excedent de valută în favoarea băncilor și caselor de schimb, care poate relaxa presiunea de cumpărare pe piața interbancară.

Euro rămâne moneda dominantă, cu peste trei sferturi din volumele de cumpărare. Oferta de euro din partea populației a crescut cu 27,6 % față de martie, în timp ce vânzările către clienți s-au redus cu 9,2 %. Dolarul SUA continuă trendul descendent: atât cumpărările, cât și vânzările au coborât cu 6,2 % lunar, iar ponderea în operațiuni scade la 12,6 % (cumpărare) și 20,0 % (vânzare). Comparativ cu aprilie 2024, volumele în dolari sunt mai mici cu 34 %, iar alte valute convertibile (GBP, CHF, etc.) și-au mărit cota la aproape 10 % din piață.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#valută #piata #dolari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Secretara de stat în cadrul Ministerului Energiei, Cristina Pereteatcu, a tras un semnal de alarmă în privința stării critice a securității cibernetice din sectorul energetic, în cadrul evenimentului Energy Moldova Forum, desfășurat astăzi la Chișinău. Participând la panelul „Securitatea cibernetică în sectorul energetic al Republicii Moldova – Evaluarea situației actuale și consolidarea rezilienței”, Pereteatcu a avertizat că „securitatea cibernetică nu mai este o opțiune, ci o obligație”.

Potrivit oficialei, peste 70% din infrastructura energetică a țării funcționează pe sisteme învechite, iar majoritatea, inclusiv sistemele SCADA, au fost implementate fără a ține cont de riscurile cibernetice moderne. Mai grav, doar 10% din infrastructura critică este în prezent monitorizată în timp real. „Zburăm în orb. Iar atacatorii știu asta”, a declarat Pereteatcu.

Aceasta a menționat și lipsa convergenței între tehnologiile operaționale (OT) și cele informaționale (IT), vulnerabilitățile din lanțul de aprovizionare, precum și riscurile umane cauzate de instruirea deficitară a personalului. „Doar anul trecut am avut trei incidente cibernetice majore în sectorul energetic, care ar fi putut fi prevenite. Însă și mai grav este ceea ce nu știm, pentru că numărul real al incidentelor minore rămâne necunoscut în lipsa unei monitorizări eficiente”, a spus ea.

Ca răspuns, Ministerul Energiei lansează un amplu Program de Transformare Digitală a Sectorului Energetic, cu o componentă esențială dedicată securității cibernetice. Bugetul programului depășește 200 milioane de lei, echivalentul a 21% din totalul investițiilor planificate.

Printre obiectivele asumate se numără crearea unui Centru de Securitate Cibernetică pentru Sectorul Energetic până la sfârșitul anului 2026, monitorizarea în timp real a 100% din infrastructura critică, certificarea ISO 27001 pentru toți operatorii importanți, conformitatea cu Directiva europeană NIS2, formarea a peste 5.000 de specialiști până în 2030 și campanii de informare pentru 80% dintre consumatori.

„Prin acest program, facem o schimbare radicală. Trecem de la o abordare reactivă la una proactivă, de la fragilitate la reziliență. Vrem ca, până în 2030, Moldova să devină un lider regional în domeniul securității cibernetice energetice”, a concluzionat Cristina Pereteatcu.