Băncile înoată în valută! Poziție valutară deschisă de peste o jumătate de miliard

În luna aprilie 2025, poziția valutară deschisă pe sistemul bancar al Republicii Moldova a fost dominată de o expunere lungă netă (activă) în valoare de 543,4 milioane lei, potrivit datelor publicate de Banca Națională a Moldovei (BNM). Peste 85% din această poziție a fost exprimată în euro, ceea ce reflectă preferința dominantă pentru moneda unică europeană în gestiunea valutară a băncilor.

Valoarea totală a activelor valutare (inclusiv cele bilanțiere, extrabilanțiere și atașate la cursul valutei) a atins 50,8 miliarde lei, cu o medie lunară apropiată (50,6 miliarde lei). Din această sumă, disponibilitățile în valută au însumat aproape 18 miliarde lei, dintre care: numerarul în valută – 3,07 miliarde lei, conturile „Nostro” în străinătate – 5,98 miliarde lei, plasările în străinătate ale băncilor – 4,39 miliarde lei, creditele și plasamentele overnight – 2,39 miliarde lei și creditele acordate în valută au ajuns la 17,27 miliarde lei, iar rezervele obligatorii în valută plasate la BNM au totalizat 13,05 miliarde lei.

Obligațiunile totale în valută ale sistemului bancar s-au ridicat la 50,36 miliarde lei, cu o componentă principală de conturi curente și depozite în valută ale clienților (peste 44 miliarde lei). Această balanță relativ echilibrată între active și obligațiuni indică o poziție valutară gestionată prudent, cu risc valutar redus la nivel de sistem.

Pe lângă expunerea lungă, s-a înregistrat și o poziție valutară scurtă (pasivă) de -101,2 milioane lei, dominată de dolari SUA (-70,9 mil. lei) și euro (-17,5 mil. lei).

În termeni relativi, raportul poziției valutare deschise față de capitalul normativ total (21,76 miliarde lei) s-a situat la:

+1,96% pentru euro
+0,43% pentru dolari
-0,08% și -0,33% pentru pozițiile scurte în euro și dolari

Sistemul bancar moldovenesc rămâne bine capitalizat și echilibrat din punct de vedere valutar, cu un control eficient al riscurilor valutare. Poziția lungă moderată exprimă un nivel rezonabil de expunere pe valutele majore, în special euro, fără a depăși limitele reglementate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bănci #bani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Creșterea prețurilor la apartamentele noi duce inevitabil la scumpirea locuințelor de pe piața secundară, chiar dacă acestea au fost construite în urmă cu zeci de ani. Explicația ține de modul în care funcționează piața imobiliară, susține economistul Veaceslav Ioniță într-o analiză dedicată evoluției prețurilor la locuințe.

Potrivit acestuia, mulți oameni înțeleg de ce se scumpesc apartamentele noi atunci când cresc costurile materialelor de construcție, ale energiei sau ale forței de muncă, însă se întreabă de ce cresc și prețurile apartamentelor vechi.

„Piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi funcționează ca două vase comunicante”, afirmă economistul.

Primul mecanism care explică această legătură este așa-numitul „coeficient de conversie”. În Republica Moldova, majoritatea cumpărătorilor de locuințe noi își vând mai întâi apartamentele vechi pentru a finanța achiziția unei locuințe moderne.

Potrivit datelor analizate de Ioniță, raportul dintre cele două piețe s-a stabilizat în ultimii ani la aproximativ 1,5 metri pătrați de locuință veche pentru un metru pătrat de locuință nouă. Astfel, atunci când apartamentele noi se scumpesc, proprietarii apartamentelor vechi sunt tentați să majoreze și ei prețurile pentru a putea face trecerea către o locuință nouă.

Un al doilea factor este efectul de substituție. În perioadele de creșteri accelerate ale prețurilor, o parte dintre cumpărătorii care intenționau să achiziționeze locuințe noi renunță la această opțiune și se orientează spre piața secundară.

Potrivit economistului, atunci când mii de cumpărători fac simultan această alegere, cererea pentru apartamentele vechi crește puternic, iar acestea se pot scumpi chiar mai rapid decât locuințele noi.

„Dacă apartamentele noi se scumpesc cu 10%, cele vechi se pot scumpi cu 12-14%”, explică Veaceslav Ioniță.

Fenomenul funcționează și în sens invers. Atunci când prețurile locuințelor noi se stabilizează sau încep să scadă, o parte dintre cumpărători revin pe piața primară, ceea ce reduce presiunea asupra pieței secundare și temperează creșterea prețurilor la apartamentele vechi.

Economistul atrage atenția și asupra unui aspect mai puțin discutat: o parte din creșterea prețurilor imobiliare este explicată de deprecierea valorii banilor.

În acest context, Ioniță oferă un exemplu sugestiv: un apartament obișnuit de aproximativ 70 de metri pătrați din Chișinău valorează astăzi aproximativ un kilogram de aur, iar această relație s-a menținut relativ constantă în ultimele decenii.

În concluzie, economistul susține că piața apartamentelor noi și cea a apartamentelor vechi sunt strâns legate prin mecanisme economice care fac ca orice modificare importantă de preț într-un segment să se transmită rapid și în celălalt.

#aprtamente #imobil #achizitie