Moldova este precum un bolnav aflat la terapie intensivă care este tratat cu algocalmin. Avans de 3,9% al economiei

Economia Moldovei este de așteptat să crească cu 3,9% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, majorându-și prognoza a cu 0,2 puncte procentuale.

Banca Mondială consideră că economia Moldovei va crește cu 6,8% în 2021, comparativ cu o prognoză de 3,8% făcută anterior, se arată în raportul privind perspectivele economice globale.

În 2023, produsul intern brut (PIB) al Moldovei este de așteptat să crească cu 4,4%.

Economia subregională a Europei de Est, care include Moldova, Belarus și Ucraina, este proiectată a fi cea mai slabă dintre subregiunile Europa și Asia Centrală (ECA), creșterea acesteia diminuându-se la 1,4% în 2022 de la 3,1% în 2021.

Perspectivele slabe, în special pentru investițiile private, reflectă tensiunile geopolitice din Ucraina și impactul sancțiunilor economice asupra economiei Belarusului, care se preconizează că se va contracta în 2022, a menționat Banca Mondială.

„Presupunând că tensiunile geopolitice nu vor escalada în continuare, îmbunătățirea cererii interne ar trebui să contribuie la creșterea producției în Europa de Est la 3,2% în 2023. Perspectivele de creștere pe termen mai lung sunt limitate de un impuls lent al reformelor, care a împiedicat concurența și dezvoltarea sectorului privat”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

În anul 2020, economia Republicii Moldova a fost marcată de suprapunerea a două crize majore – pandemia COVID-19 și seceta – , cauzând pentru R. Moldova cea mai severă recesiune din ultimii 20 de ani. Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2020 s-a comprimat cu circa 6,5%, cauzată de repercusiunile coronacrizei și compromiterii producției agricole pe fundalul secetei.

#previziuni #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.