Moldova este precum un bolnav aflat la terapie intensivă care este tratat cu algocalmin. Avans de 3,9% al economiei

Economia Moldovei este de așteptat să crească cu 3,9% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, majorându-și prognoza a cu 0,2 puncte procentuale.

Banca Mondială consideră că economia Moldovei va crește cu 6,8% în 2021, comparativ cu o prognoză de 3,8% făcută anterior, se arată în raportul privind perspectivele economice globale.

În 2023, produsul intern brut (PIB) al Moldovei este de așteptat să crească cu 4,4%.

Economia subregională a Europei de Est, care include Moldova, Belarus și Ucraina, este proiectată a fi cea mai slabă dintre subregiunile Europa și Asia Centrală (ECA), creșterea acesteia diminuându-se la 1,4% în 2022 de la 3,1% în 2021.

Perspectivele slabe, în special pentru investițiile private, reflectă tensiunile geopolitice din Ucraina și impactul sancțiunilor economice asupra economiei Belarusului, care se preconizează că se va contracta în 2022, a menționat Banca Mondială.

„Presupunând că tensiunile geopolitice nu vor escalada în continuare, îmbunătățirea cererii interne ar trebui să contribuie la creșterea producției în Europa de Est la 3,2% în 2023. Perspectivele de creștere pe termen mai lung sunt limitate de un impuls lent al reformelor, care a împiedicat concurența și dezvoltarea sectorului privat”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

În anul 2020, economia Republicii Moldova a fost marcată de suprapunerea a două crize majore – pandemia COVID-19 și seceta – , cauzând pentru R. Moldova cea mai severă recesiune din ultimii 20 de ani. Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2020 s-a comprimat cu circa 6,5%, cauzată de repercusiunile coronacrizei și compromiterii producției agricole pe fundalul secetei.

#previziuni #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite au impus, începând de marți, un tarif suplimentar de 10% pentru toate bunurile care nu beneficiază de scutiri, potrivit unui anunț al U.S. Customs and Border Protection (CBP). Nivelul aplicat este cel anunțat inițial de președintele Donald Trump vineri, și nu de 15%, cât promisese ulterior, notează REUTERS.

Decizia vine după ce Curtea Supremă a anulat tarifele anterioare, justificate de administrația Trump prin invocarea unei situații de urgență. Ca reacție, liderul de la Casa Albă a anunțat inițial un tarif global temporar de 10%, pe care a declarat ulterior că îl va majora la 15%.

În notificarea emisă pentru a „oferi orientări privind Proclamația Prezidențială din 20 februarie 2026”, CBP precizează că, în afara produselor exceptate, importurile vor fi supuse unei taxe ad valorem suplimentare de 10%.

Măsura a amplificat incertitudinea privind politica comercială a SUA, nefiind oferită o explicație oficială pentru aplicarea cotei mai reduse. Financial Times citează un oficial al Casei Albe care a sugerat că majorarea la 15% ar putea avea loc ulterior, însă informația nu a fost confirmată independent.

Colectarea noilor tarife a început la miezul nopții, în timp ce perceperea taxelor anulate de Curtea Supremă — care variau între 10% și 50% — a fost oprită.

Administrația Trump invocă Secțiunea 122, care permite președintelui să impună temporar, pentru până la 150 de zile, taxe vamale asupra tuturor țărilor pentru a corecta „deficite mari și grave” ale balanței de plăți.

Casa Albă susține că SUA se confruntă cu un deficit comercial anual de bunuri de circa 1,2 trilioane de dolari, un deficit de cont curent de 4% din PIB și o inversare a excedentului de venituri primare.

Luni, Donald Trump a avertizat partenerii comerciali să nu renunțe la acordurile recent negociate cu Washingtonul, amenințând că, în caz contrar, vor fi supuși unor taxe mult mai ridicate în baza altor legi comerciale.

Japonia a solicitat deja SUA să se asigure că tratamentul său în noul regim tarifar va rămâne la fel de favorabil ca în acordurile existente, în timp ce Uniunea Europeană și Marea Britanie au semnalat că doresc menținerea înțelegerilor comerciale deja convenite.