Moldova este precum un bolnav aflat la terapie intensivă care este tratat cu algocalmin. Avans de 3,9% al economiei

Economia Moldovei este de așteptat să crească cu 3,9% în 2022, potrivit Băncii Mondiale, majorându-și prognoza a cu 0,2 puncte procentuale.

Banca Mondială consideră că economia Moldovei va crește cu 6,8% în 2021, comparativ cu o prognoză de 3,8% făcută anterior, se arată în raportul privind perspectivele economice globale.

În 2023, produsul intern brut (PIB) al Moldovei este de așteptat să crească cu 4,4%.

Economia subregională a Europei de Est, care include Moldova, Belarus și Ucraina, este proiectată a fi cea mai slabă dintre subregiunile Europa și Asia Centrală (ECA), creșterea acesteia diminuându-se la 1,4% în 2022 de la 3,1% în 2021.

Perspectivele slabe, în special pentru investițiile private, reflectă tensiunile geopolitice din Ucraina și impactul sancțiunilor economice asupra economiei Belarusului, care se preconizează că se va contracta în 2022, a menționat Banca Mondială.

„Presupunând că tensiunile geopolitice nu vor escalada în continuare, îmbunătățirea cererii interne ar trebui să contribuie la creșterea producției în Europa de Est la 3,2% în 2023. Perspectivele de creștere pe termen mai lung sunt limitate de un impuls lent al reformelor, care a împiedicat concurența și dezvoltarea sectorului privat”, se mai arată în raportul Băncii Mondiale.

În anul 2020, economia Republicii Moldova a fost marcată de suprapunerea a două crize majore – pandemia COVID-19 și seceta – , cauzând pentru R. Moldova cea mai severă recesiune din ultimii 20 de ani. Produsul Intern Brut (PIB) estimat pentru 2020 s-a comprimat cu circa 6,5%, cauzată de repercusiunile coronacrizei și compromiterii producției agricole pe fundalul secetei.

#previziuni #banca Mondială #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Consumul anual de carne de pasăre în Republica Moldova este estimat la aproximativ 91 de mii de tone, din care circa 64 de mii de tone sunt asigurate din producția internă. Diferența este acoperită prin importuri, iar în ultimii ani aproximativ 76% din volumul importat a provenit din Ucraina, potrivit Ministerului Agriculturii.

Autoritățile susțin că suspendarea temporară a importurilor dintr-o singură țară nu presupune automat apariția unui deficit pe piața internă. Operatorii economici ar putea compensa lipsa prin diversificarea surselor de import, iar situația ar putea reprezenta și un stimulent pentru producătorii autohtoni, care ar putea valorifica cererea existentă prin extinderea capacităților de producție.

În ceea ce privește eventualul impact asupra prețurilor, Ministerul Agriculturii consideră că este prematur să fie făcute estimări. Evoluția acestora va depinde de mai mulți factori, inclusiv de rapiditatea cu care piața se va adapta prin noi fluxuri de import și prin creșterea producției interne.

Potrivit Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor, suspendarea importurilor va rămâne în vigoare până când autoritatea competentă din Ucraina va prezenta garanții credibile, conforme standardelor naționale, privind controlul substanțelor interzise, trasabilitatea produselor și funcționarea eficientă a controalelor oficiale.