Moldova, în stare de șoc economic! Finanțele majorează deficitul bugetar, cu războiul la graniță

Ministerul Finanțelor intenționează să modifice legea bugetului pentru anul 2022 cu un deficit bugetar care se apropie de 20 de miliarde de lei.

În anul 2022, partea de venituri a bugetului public național a fost inițial estimate în sumă totală de 80,87 miliarde de lei. Urmare a modificărilor propuse pe tipuri de venituri, estimările inițiale ale veniturilor se majorează cu 3,12 miliarde de lei și vor constitui 84 miliarde de lei. Ca pondere in PIB, veniturile bugetului public național în anul 2022 vor atinge un nivel de 30,71%.

La partea de cheltuieli a bugetului public național pentru anul 2022, comparativ cu volumul estimat inițial, se prevede o majorare de circa 7,9%, sau cu 7,56 miliarde de lei, volumul precizat constituind 103, 77 miliarde lei.

Raportate la PIB, cheltuielile bugetului public național în anul 2022 vor atinge un nivel de 37,9% comparativ cu 37,6% estimat inițial. În structura bugetului public național, cheltuielile bugetului de stat se prevăd în sumă de 72 miliarde de lei, cu o majorare de 6,8 miliarde de lei sau Cu 10,6% față de niveul aprobat.

Creșterea cheltuielilor bugetului public național în contextul economic actual, va genera o majorare a deficitului bugetului public național față de estimările inițiale cu 4,44 miliarde de lei, cifrându-se în sumă nominala de 19,78 miliarde de lei (7,2% din PIB) fata de 15,33 miliarde de lei estimat inițial (6,0% din PIB).

„Modificarea Legii bugetului de stat pentru anul 2022 este impusă de circumstanțele în care activează economia națională și impactul asupra bugetului a mai multor crize, produse concomitent. Criza energetică și creșterea prețurilor la resursele energetice a accelerat creșterea prețurilor și la alte mărfuri și servicii minim necesare, în special la produsele alimentare și carburanți. De rând cu aceasta, situația geopolitică în țara vecină a creat riscuri și distorsionări în relațiile economice și comerciale cu partenerii principali ai Republicii Moldova. De rând cu aceasta, un alt factor care are un impact economic și bugetar, reprezintă fluxul mare de refugiați din țara vecină și necesitatea de gestionare a acestei situații”, argumentează Ministerul Finanțelor modificare legii bugetului pentru anul 2022.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#deficit #cheltuieli #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.