Moldova își pierde oamenii în fum! 6.000 de persoane mor anual din cauza tutunului

Circa 6.000 de persoane își pierd viața anual în Republica Moldova din cauza consumului sau expunerii la tutun, arată datele prezentate de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP). Fumatul rămâne unul dintre principalii factori de risc pentru bolile netransmisibile, iar noile statistici ridică semnale de alarmă atât în rândul populației adulte, cât și al adolescenților.

Potrivit Studiului național STEPS (2021), aproape 3 din 10 adulți cu vârste între 18 și 69 de ani — echivalentul a 29,9% din populația adultă — sunt consumatori curenți de produse din tutun. Diferențele între sexe sunt însă dramatice: prevalența fumatului în rândul bărbaților este de șapte ori mai mare decât în rândul femeilor (52% față de 7,7%).

Situația este la fel de gravă și în rândul tinerilor, potrivit raportului ESPAD 2024. Aproximativ un sfert dintre adolescenți (24%) au fumat țigări, iar 10% au consumat tutun în ultimele 30 de zile. Mai mult, vârsta de inițiere este alarmant de mică: circa 14% dintre elevi declară că au încercat pentru prima dată tutunul — fie țigări clasice, fie electronice — la doar 13 ani sau chiar mai devreme.

Țigările electronice câștigă tot mai mult teren printre minori: 44% dintre elevi au folosit cel puțin o dată un dispozitiv de vapat. Fenomenul este aproape la fel de răspândit în rândul fetelor (42%) și băieților (46%), ceea ce arată dispariția diferențelor de gen în consumul de produse alternative din tutun.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deces #Moldova #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.