Moldova ocupă locul 24 din 126 de țări în clasamentul mondial privind dezvoltarea poștală

Moldova ocupă locul 24 din 126 de țări în clasamentul mondial privind dezvoltarea poștală, conform clasamentului anual al Uniunii Poștale Universale (UPU). Despre aceasta a anunțat Î.S. „Poșta Moldovei” pe pagina de Facebook.

În pofida crizei pandemice, prin eforturile și munca depuse de către Î.S. „Poșta Moldovei”, Republica Moldova a urcat cu doua trepte în clasamentul anual al Uniunii Poștale Universale (UPU), astfel, situându-se pe poziția 24, din 126 de operatori poștali desemnați ai țărilor-membre UPU, se arată în postarea de pe Facebook.

Conform raportului UPU care face referire la companiile poștale, fiecare dintre cele 126 de țări a fost evaluată în baza indicatorilor de eficiență (de la 0 la 100), conform celor patru aspecte ale dezvoltării poștale: fiabilitate, aspect care reflectă viteza livrării trimiterilor și urmărirea acestora; disponibilitate, aspect care sintetizează conectivitatea globală prin evaluarea dimensiunii rețelei și volumului schimbului de poștă; relevanță, aspectul ce estimează intensitatea cererii pentru portofoliul complet de servicii poștale; mobilitate, aspect care indică nivelul de diversificare a fluxurilor de venituri, precum și capacitatea de a inova și de a presta servicii poștale inclusive.

Amintim că, în anul 2020, Î.S. Poșta Moldovei, s-a clasat pe locul 26 din 170 de operatori poștali desemnați ai țărilor-membre UPU din cele 192 existente.

Î.S.„Poșta Moldovei” depune efort maxim pentru dezvoltarea serviciilor poștale de calitate, fiind mereu în pas cu tehnologiile avansate, astfel oferind clienţilor servicii moderne şi soluţii complexe.

#dezvoltare postala #dezastre naturale #Posta Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.