Moldova ocupă locul 24 din 126 de țări în clasamentul mondial privind dezvoltarea poștală

Moldova ocupă locul 24 din 126 de țări în clasamentul mondial privind dezvoltarea poștală, conform clasamentului anual al Uniunii Poștale Universale (UPU). Despre aceasta a anunțat Î.S. „Poșta Moldovei” pe pagina de Facebook.

În pofida crizei pandemice, prin eforturile și munca depuse de către Î.S. „Poșta Moldovei”, Republica Moldova a urcat cu doua trepte în clasamentul anual al Uniunii Poștale Universale (UPU), astfel, situându-se pe poziția 24, din 126 de operatori poștali desemnați ai țărilor-membre UPU, se arată în postarea de pe Facebook.

Conform raportului UPU care face referire la companiile poștale, fiecare dintre cele 126 de țări a fost evaluată în baza indicatorilor de eficiență (de la 0 la 100), conform celor patru aspecte ale dezvoltării poștale: fiabilitate, aspect care reflectă viteza livrării trimiterilor și urmărirea acestora; disponibilitate, aspect care sintetizează conectivitatea globală prin evaluarea dimensiunii rețelei și volumului schimbului de poștă; relevanță, aspectul ce estimează intensitatea cererii pentru portofoliul complet de servicii poștale; mobilitate, aspect care indică nivelul de diversificare a fluxurilor de venituri, precum și capacitatea de a inova și de a presta servicii poștale inclusive.

Amintim că, în anul 2020, Î.S. Poșta Moldovei, s-a clasat pe locul 26 din 170 de operatori poștali desemnați ai țărilor-membre UPU din cele 192 existente.

Î.S.„Poșta Moldovei” depune efort maxim pentru dezvoltarea serviciilor poștale de calitate, fiind mereu în pas cu tehnologiile avansate, astfel oferind clienţilor servicii moderne şi soluţii complexe.

#dezvoltare postala #dezastre naturale #Posta Moldovei

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.