Moldova se acoperă cu panouri solare și eoliene, dar energia regenerabilă reprezintă doar 3,3% din curentul livrat

În primele două trimestre ale anului 2024, cota energiei regenerabile în Republica Moldova rămâne modestă, reprezentând doar 3,3% din totalul energiei livrate, echivalentul a aproximativ 71 mii MWh, conform unui comunicat de presă al SA Energocom. Această cantitate provine de la producătorii eligibili care vând energie către SA Energocom, dar există și alți producători care au contracte cu furnizori diferiți.

În aceeași perioadă, SA Energocom a achiziționat un total de 2.132 mii MWh de energie electrică, provenind atât din surse interne, cât și din importuri. Cea mai mare parte a energiei, respectiv 1.470 mii MWh sau 68,5%, a fost furnizată de Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană. Termocentralele din Chișinău și Bălți au contribuit cu 409 mii MWh, reprezentând 19,1% din total, în timp ce energia electrică importată a însumat circa 194 mii MWh (9,1%).

Importurile de energie au provenit în principal din România și Ucraina, cu o pondere semnificativă de energie achiziționată de pe bursa română OPCOM, pentru a acoperi vârfurile de consum, în special în perioadele caniculare, când cererea de energie pentru aparatele de aer condiționat a crescut.

Deși s-au înregistrat progrese în creșterea capacităților de energie regenerabilă, impactul acestora rămâne limitat în raport cu cererea totală de energie a țării. Comparativ cu întregul an 2023, când au fost achiziționați aproximativ 81 mii MWh de la producătorii de energie regenerabilă, contribuția regenerabilelor din 2024 nu indică o creștere semnificativă, ceea ce subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a spori producția de energie curată în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #panouri solare #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.