Moldova se acoperă cu panouri solare și eoliene, dar energia regenerabilă reprezintă doar 3,3% din curentul livrat

În primele două trimestre ale anului 2024, cota energiei regenerabile în Republica Moldova rămâne modestă, reprezentând doar 3,3% din totalul energiei livrate, echivalentul a aproximativ 71 mii MWh, conform unui comunicat de presă al SA Energocom. Această cantitate provine de la producătorii eligibili care vând energie către SA Energocom, dar există și alți producători care au contracte cu furnizori diferiți.

În aceeași perioadă, SA Energocom a achiziționat un total de 2.132 mii MWh de energie electrică, provenind atât din surse interne, cât și din importuri. Cea mai mare parte a energiei, respectiv 1.470 mii MWh sau 68,5%, a fost furnizată de Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană. Termocentralele din Chișinău și Bălți au contribuit cu 409 mii MWh, reprezentând 19,1% din total, în timp ce energia electrică importată a însumat circa 194 mii MWh (9,1%).

Importurile de energie au provenit în principal din România și Ucraina, cu o pondere semnificativă de energie achiziționată de pe bursa română OPCOM, pentru a acoperi vârfurile de consum, în special în perioadele caniculare, când cererea de energie pentru aparatele de aer condiționat a crescut.

Deși s-au înregistrat progrese în creșterea capacităților de energie regenerabilă, impactul acestora rămâne limitat în raport cu cererea totală de energie a țării. Comparativ cu întregul an 2023, când au fost achiziționați aproximativ 81 mii MWh de la producătorii de energie regenerabilă, contribuția regenerabilelor din 2024 nu indică o creștere semnificativă, ceea ce subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a spori producția de energie curată în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #panouri solare #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a înregistrat în primul trimestru al anului 2025 un deficit de cont curent de 26% din PIB, echivalent cu peste 1 miliard de dolari SUA – cel mai ridicat nivel din ultimii 16 ani, arată o notă de poziție elaborată economista de la Expert-Grup, Marina Soloviova .

Potrivit documentului, dezechilibrul extern nu mai are doar cauze conjuncturale, ci și probleme structurale, care agravează vulnerabilitățile economiei. Deficitele comerciale persistente, dependența de câteva piețe de export și expunerea la șocuri climatice fac ca balanța de plăți să fie tot mai greu sustenabilă.

Nota arată că deficitul este alimentat în principal de comerțul cu bunuri, unde balanța negativă a ajuns la 41% din PIB în T1:2025. Exporturile au scăzut cu 10% în prima jumătate a anului, după un recul de 12% în 2024, pe fondul recoltelor agricole slabe și al reducerii cererii pentru produse industriale, cum ar fi cablurile și scaunele auto. În paralel, importurile au rămas ridicate, accentuând dezechilibrul.

Pe partea pozitivă, serviciile IT au susținut parțial balanța externă, dar creșterea lor s-a temperat la 13% în 2024, iar excedentul total din servicii acoperă doar 12% din deficitul comercial. Expert-Grup atenționează că potențialul sectorului este limitat de lipsa forței de muncă calificate și de infrastructura slabă de transport.

Deficitele mari de cont curent cresc riscul unor crize valutare și de datorie, prin epuizarea rezervelor valutare, scăderea cererii agregate și afectarea politicii monetare. În condițiile actuale, Moldova depinde excesiv de câteva piețe de export, în special România, care a absorbit 33% din exporturile de bunuri în 2024.

Pentru corectarea dezechilibrului extern,economista Marina Solovioava recomandă: investiții în infrastructura calității și laboratoare acreditate pentru exporturi agro-alimentare, atragerea de investiții străine directe care aduc tehnologie, substituirea importurilor prin eficiență energetică și producție locală, liberalizarea transportului de mărfuri cu UE și modernizarea infrastructurii rutiere și feroviare, stimulente agricole pentru culturi cu valoare adăugată ridicată și rezistente la secetă și revizuirea politicilor interne care au avut efecte adverse asupra exporturilor, precum licențierea importului de cereale sau controalele excesive la mărfurile cu utilizare duală .