Moldova se acoperă cu panouri solare și eoliene, dar energia regenerabilă reprezintă doar 3,3% din curentul livrat

În primele două trimestre ale anului 2024, cota energiei regenerabile în Republica Moldova rămâne modestă, reprezentând doar 3,3% din totalul energiei livrate, echivalentul a aproximativ 71 mii MWh, conform unui comunicat de presă al SA Energocom. Această cantitate provine de la producătorii eligibili care vând energie către SA Energocom, dar există și alți producători care au contracte cu furnizori diferiți.

În aceeași perioadă, SA Energocom a achiziționat un total de 2.132 mii MWh de energie electrică, provenind atât din surse interne, cât și din importuri. Cea mai mare parte a energiei, respectiv 1.470 mii MWh sau 68,5%, a fost furnizată de Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană. Termocentralele din Chișinău și Bălți au contribuit cu 409 mii MWh, reprezentând 19,1% din total, în timp ce energia electrică importată a însumat circa 194 mii MWh (9,1%).

Importurile de energie au provenit în principal din România și Ucraina, cu o pondere semnificativă de energie achiziționată de pe bursa română OPCOM, pentru a acoperi vârfurile de consum, în special în perioadele caniculare, când cererea de energie pentru aparatele de aer condiționat a crescut.

Deși s-au înregistrat progrese în creșterea capacităților de energie regenerabilă, impactul acestora rămâne limitat în raport cu cererea totală de energie a țării. Comparativ cu întregul an 2023, când au fost achiziționați aproximativ 81 mii MWh de la producătorii de energie regenerabilă, contribuția regenerabilelor din 2024 nu indică o creștere semnificativă, ceea ce subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a spori producția de energie curată în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #panouri solare #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.