Moldova se acoperă cu panouri solare și eoliene, dar energia regenerabilă reprezintă doar 3,3% din curentul livrat

În primele două trimestre ale anului 2024, cota energiei regenerabile în Republica Moldova rămâne modestă, reprezentând doar 3,3% din totalul energiei livrate, echivalentul a aproximativ 71 mii MWh, conform unui comunicat de presă al SA Energocom. Această cantitate provine de la producătorii eligibili care vând energie către SA Energocom, dar există și alți producători care au contracte cu furnizori diferiți.

În aceeași perioadă, SA Energocom a achiziționat un total de 2.132 mii MWh de energie electrică, provenind atât din surse interne, cât și din importuri. Cea mai mare parte a energiei, respectiv 1.470 mii MWh sau 68,5%, a fost furnizată de Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană. Termocentralele din Chișinău și Bălți au contribuit cu 409 mii MWh, reprezentând 19,1% din total, în timp ce energia electrică importată a însumat circa 194 mii MWh (9,1%).

Importurile de energie au provenit în principal din România și Ucraina, cu o pondere semnificativă de energie achiziționată de pe bursa română OPCOM, pentru a acoperi vârfurile de consum, în special în perioadele caniculare, când cererea de energie pentru aparatele de aer condiționat a crescut.

Deși s-au înregistrat progrese în creșterea capacităților de energie regenerabilă, impactul acestora rămâne limitat în raport cu cererea totală de energie a țării. Comparativ cu întregul an 2023, când au fost achiziționați aproximativ 81 mii MWh de la producătorii de energie regenerabilă, contribuția regenerabilelor din 2024 nu indică o creștere semnificativă, ceea ce subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a spori producția de energie curată în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #panouri solare #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

#axa de transport #marea egee #conexiune cu moldova #Marea Neagră