Moldova se acoperă cu panouri solare și eoliene, dar energia regenerabilă reprezintă doar 3,3% din curentul livrat

În primele două trimestre ale anului 2024, cota energiei regenerabile în Republica Moldova rămâne modestă, reprezentând doar 3,3% din totalul energiei livrate, echivalentul a aproximativ 71 mii MWh, conform unui comunicat de presă al SA Energocom. Această cantitate provine de la producătorii eligibili care vând energie către SA Energocom, dar există și alți producători care au contracte cu furnizori diferiți.

În aceeași perioadă, SA Energocom a achiziționat un total de 2.132 mii MWh de energie electrică, provenind atât din surse interne, cât și din importuri. Cea mai mare parte a energiei, respectiv 1.470 mii MWh sau 68,5%, a fost furnizată de Centrala Termoelectrică Moldovenească din regiunea transnistreană. Termocentralele din Chișinău și Bălți au contribuit cu 409 mii MWh, reprezentând 19,1% din total, în timp ce energia electrică importată a însumat circa 194 mii MWh (9,1%).

Importurile de energie au provenit în principal din România și Ucraina, cu o pondere semnificativă de energie achiziționată de pe bursa română OPCOM, pentru a acoperi vârfurile de consum, în special în perioadele caniculare, când cererea de energie pentru aparatele de aer condiționat a crescut.

Deși s-au înregistrat progrese în creșterea capacităților de energie regenerabilă, impactul acestora rămâne limitat în raport cu cererea totală de energie a țării. Comparativ cu întregul an 2023, când au fost achiziționați aproximativ 81 mii MWh de la producătorii de energie regenerabilă, contribuția regenerabilelor din 2024 nu indică o creștere semnificativă, ceea ce subliniază necesitatea unor eforturi suplimentare pentru a spori producția de energie curată în Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#eoliene #panouri solare #Cuciurgan #Energie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa a ajuns să susțină Ucraina printr-un model financiar tot mai fragil, după ce ideea unui „împrumut reparatoriu” a eșuat sau, cel puțin, a fost amânată pe termen nedeterminat, scrie revista The Spectator într-o analiză semnată de comentatorul Owen Matthews.

Potrivit autorului, odată cu blocarea acestui mecanism financiar, sistemul de „susținere vitală” a Kievului a devenit mai vulnerabil ca niciodată. În lipsa unei soluții structurale pe termen lung, finanțarea Ucrainei depinde tot mai mult de împrumuturi și decizii politice temporare.

În timp ce Statele Unite ale Americii continuă eforturile de a impune un acord de pace, Europa a ales să parieze pe continuarea finanțării conflictului. Această abordare, susține The Spectator, mută povara economică aproape exclusiv pe umerii contribuabililor europeni și lasă Ucraina într-o situație de dependență financiară tot mai accentuată.

„În rezultatul acestor decizii, Ucraina a ajuns, în sens literal, să trăiască pe datorie”, notează Owen Matthews, subliniind că lipsa unor instrumente financiare durabile riscă să slăbească stabilitatea economică a țării pe termen mediu și lung.

Analiza The Spectator sugerează că, fără un consens clar în Europa privind utilizarea activelor rusești sau alte forme de finanțare solidă, sprijinul pentru Ucraina va rămâne vulnerabil la schimbările politice și la oboseala economică tot mai vizibilă în statele membre.