Moldova se sufocă în fum. Maia Sandu vrea măsuri draconice pentru incendiatori

Astăzi, în drum spre Glodeni și înapoi, am văzut imagini devastatoare – zeci de miriști, pajiști și păduri în flăcări. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență informează că, doar într-o singură zi, în toată țara avem în jur de 500 de incendii de vegetație, susține președintele Maia Sandu.

Potrivitei, într-un sat a ars cimitirul. În alt sat, din cauza incendiului pe care l-a provocat, a murit o bătrână. Moldova se sufocă în fum, iar această practică de-a dreptul criminală poluează mediul, produce pagube materiale și face victime.

Toate aceste incendii, care distrug sute de hectare de terenuri și de pădure, și care amenință mai multe localități, au fost provocate de oameni.

Sandu solicită Parlamentului să introducă în regim de urgență sancțiuni mult mai dure pentru acest gen de infracțiuni și privarea de ajutor de stat a agenților economici care se fac vinovați de provocarea incendiilor de vegetație.

Foto: astă seară, intrarea în Strășeni

#sandu #incendii #masuri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, 15,6% dintre bărbații inactivi din Republica Moldova lucrează sau intenționează să plece la muncă peste hotare, comparativ cu doar 5,1% dintre femei. De asemenea, 13,2% dintre bărbați sunt deja plecați la muncă sau în căutare de lucru în afara țării, față de doar 2,0% dintre femei. În schimb, activitățile de îngrijire a familiei sunt o preocupare mult mai frecventă pentru femei, 18% dintre acestea fiind inactive din acest motiv, comparativ cu doar 1,1% dintre bărbați.

În trimestrul al treilea al anului 2024, populația inactivă de 15 ani și peste a constituit 1,099 milioane de persoane, înregistrând o scădere de 2,2% față de trimestrul anterior. Totodată, rata de inactivitate a acestei categorii de vârstă a crescut la 55,0%, cu o diferență notabilă între bărbați (51,0%) și femei (58,3%).

Ponderea persoanelor inactive din mediul rural (61,1%) continuă să fie mai mare decât cea din mediul urban (38,9%), iar în rândul persoanelor de 25-34 ani, discrepanțele între mediile de rezidență se ridică la 12 puncte procentuale în favoarea mediului rural.