Zelenski: „Daţi-ne doar 1% din avioanele şi tancurile voastre. DOAR 1%”. Ce ţară membră NATO i-a răspuns solicitării

Marea Britanie va analiza solicitarea lui Zelenskiy de a trimite tancuri şi avioane, dar asta va fi dificil de efectuat din punct de vedere logistic, a declarat premierul britanic Boris Johnson

Zelenski a cerut Alianţei Nord-Atlantice ca toate statele membre să livreze Ucrainei 1% din toate forţele militare, transmite The Times of Israel.

„Pentru a salva oamenii şi oraşele noastre, Ucraina are nevoie de asistenţă militară fără restricţii. În acelaşi mod în care Rusia îşi foloseşte întregul arsenal fără restricţii împotriva noastră”, a spus el reprezentanţilor NATO prin video-link.

În timp ce le-a mulţumit membrilor alianţei militare occidentale pentru echipamentul defensiv oferit până acum, el a făcut apel pentru arme ofensive.

„Poţi să ne dai un procent din toate avioanele tale. Un procent din tancurile tale. Un procent!”, a strigat preşedintele ucrainean, disperat după ajutor internaţional în timp ce Rusia îi bombardează ţara cu cruzime, chiar şi cu fosfor.

„Marea Britanie va analiza solicitarea lui Zelenskiy de a trimite tancuri şi avioane, dar asta va fi dificil de efectuat din punct de vedere logistic”, a declarat premierul britanic Boris Johnson

Între timp, Joe Biden a discutat cu Emmanuel Macron în marginea summitului NATO despre angajamentul de a continua presiunea asupra Federaţiei Ruse şi asistenţa Ucrainei, a spus Casa Albă.

#avioane #Zelenski #ajutor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.