Moldova sparge recordul la exportul de semințelor de in. Polonia, România și Cehia, în topul destinațiilor

28 Aug. 2024, 16:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2024, 16:56 // Actual //  bani.md

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a exportat 7.702 tone de semințe de in, în valoare de 104.944.545 lei. Prețul mediu de export pentru semințele de in în această perioadă a fost de 15.158 lei pe tonă. Analiza arată o distribuție relativ uniformă a exporturilor, cu vârfuri în 2021 și 2023, iar anul curent se preconizează a fi unul record în ceea ce privește exporturile, potrivit analiziei lui lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Principalele țări destinatare pentru semințele de in sunt Polonia, România și Cehia, care au cumulat peste 70% din totalul exporturilor. În această perioadă, 18 companii moldovenești au exportat semințe de in, dar UNICAPS SRL s-a distins, exportând 58% din totalul exporturilor.

În ceea ce privește importul, Moldova a adus în țară 957 tone de semințe de in, în valoare de 14.063.914 lei. Importul a atins un vârf în 2020 și 2021, apoi a scăzut, dar în prezent a început să crească din nou. Din cele 55 de companii care au importat semințe de in în Moldova, principalele trei sunt din Ucraina: EPCF SIAIVO LLC, TOV LYST-RUCHKY și FACTORIA-AGRO LTD, care împreună acoperă aproximativ 60% din importuri.

Comparativ, exporturile de semințe de in depășesc cu mult importurile, atât în termeni cantitativi, cât și valorici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!