Moldova sparge recordul la exportul de semințelor de in. Polonia, România și Cehia, în topul destinațiilor

28 Aug. 2024, 16:56
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
28 Aug. 2024, 16:56 // Actual //  bani.md

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a exportat 7.702 tone de semințe de in, în valoare de 104.944.545 lei. Prețul mediu de export pentru semințele de in în această perioadă a fost de 15.158 lei pe tonă. Analiza arată o distribuție relativ uniformă a exporturilor, cu vârfuri în 2021 și 2023, iar anul curent se preconizează a fi unul record în ceea ce privește exporturile, potrivit analiziei lui lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Principalele țări destinatare pentru semințele de in sunt Polonia, România și Cehia, care au cumulat peste 70% din totalul exporturilor. În această perioadă, 18 companii moldovenești au exportat semințe de in, dar UNICAPS SRL s-a distins, exportând 58% din totalul exporturilor.

În ceea ce privește importul, Moldova a adus în țară 957 tone de semințe de in, în valoare de 14.063.914 lei. Importul a atins un vârf în 2020 și 2021, apoi a scăzut, dar în prezent a început să crească din nou. Din cele 55 de companii care au importat semințe de in în Moldova, principalele trei sunt din Ucraina: EPCF SIAIVO LLC, TOV LYST-RUCHKY și FACTORIA-AGRO LTD, care împreună acoperă aproximativ 60% din importuri.

Comparativ, exporturile de semințe de in depășesc cu mult importurile, atât în termeni cantitativi, cât și valorici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

14 Dec. 2025, 09:59
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
14 Dec. 2025, 09:59 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Seceta și alte fenomene climatice extreme au generat pierderi economice semnificative pentru Republica Moldova în ultimii 25 de ani, afectând în special agricultura, sectorul energetic și infrastructura, iar aceste riscuri au devenit o amenințare directă la adresa stabilității financiare. Concluzia se regăsește în Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă 2024–2028, elaborată de Banca Națională a Moldovei .

Potrivit documentului, Republica Moldova se numără printre cele mai vulnerabile state europene la schimbările climatice, iar frecvența tot mai mare a secetelor, inundațiilor și înghețurilor târzii a provocat pierderi economice cumulate considerabile pe termen lung. Cele mai expuse rămân agricultura, resursele de apă, sănătatea, transportul și sectorul energetic – domenii care au un impact direct asupra creditării bancare și a investițiilor.

În acest context, BNM avertizează că riscurile climatice pot deveni riscuri financiare sistemice, dacă nu sunt integrate în politicile de creditare și supraveghere. „Provocările de mediu, inclusiv cele climatice, vor reprezenta una dintre principalele surse de risc pentru sectorul financiar”, se arată în documentul strategic.

Pentru a reduce expunerea economiei la pierderi similare în următoarele decenii, BNM propune o reformă amplă a modului în care sunt direcționați banii în economie. Printre măsurile-cheie se numără elaborarea unei Taxonomii naționale pentru finanțare durabilă, după modelul Uniunii Europene, care va stabili clar ce activități economice pot fi considerate „durabile” și eligibile pentru finanțare verde.

Totodată, vor fi introduse obligațiuni verzi și credite verzi, iar băncile vor fi obligate să țină cont de riscurile climatice și sociale atunci când acordă finanțări. Integrarea criteriilor ESG (mediu, social, guvernanță) va deveni parte a supravegherii prudențiale exercitate de BNM, iar instituțiile financiare vor trebui să raporteze public impactul lor asupra mediului și societății.

Documentul subliniază că fără redirecționarea fluxurilor financiare către investiții reziliente la climă, economia Republicii Moldova riscă să acumuleze pierderi și mai mari în următorii ani, în special pe fondul intensificării fenomenelor meteo extreme.

Foaia de parcurs pentru finanțare durabilă acoperă perioada 2024–2028 și este gândită ca un instrument de aliniere a sistemului financiar moldovenesc la standardele UE, dar și ca un mecanism de protecție economică într-o țară unde schimbările climatice nu mai sunt o amenințare teoretică, ci o realitate contabilizată în pierderi reale .

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII