Moldova sparge recordul la exportul de semințelor de in. Polonia, România și Cehia, în topul destinațiilor

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a exportat 7.702 tone de semințe de in, în valoare de 104.944.545 lei. Prețul mediu de export pentru semințele de in în această perioadă a fost de 15.158 lei pe tonă. Analiza arată o distribuție relativ uniformă a exporturilor, cu vârfuri în 2021 și 2023, iar anul curent se preconizează a fi unul record în ceea ce privește exporturile, potrivit analiziei lui lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Principalele țări destinatare pentru semințele de in sunt Polonia, România și Cehia, care au cumulat peste 70% din totalul exporturilor. În această perioadă, 18 companii moldovenești au exportat semințe de in, dar UNICAPS SRL s-a distins, exportând 58% din totalul exporturilor.

În ceea ce privește importul, Moldova a adus în țară 957 tone de semințe de in, în valoare de 14.063.914 lei. Importul a atins un vârf în 2020 și 2021, apoi a scăzut, dar în prezent a început să crească din nou. Din cele 55 de companii care au importat semințe de in în Moldova, principalele trei sunt din Ucraina: EPCF SIAIVO LLC, TOV LYST-RUCHKY și FACTORIA-AGRO LTD, care împreună acoperă aproximativ 60% din importuri.

Comparativ, exporturile de semințe de in depășesc cu mult importurile, atât în termeni cantitativi, cât și valorici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#in #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se pregătește să lanseze o alternativă proprie la rețeaua socială X, într-un context marcat de tensiuni tot mai vizibile între Uniunea Europeană și Statele Unite. Noua platformă, denumită W, este prezentată drept un spațiu digital construit pe valori europene, cu accent pe identitatea utilizatorilor, protecția datelor și combaterea dezinformării.

Potrivit informațiilor apărute în presa europeană, W își propune să funcționeze pe principiul „We” (Noi), punând în centrul său comunitatea și responsabilitatea. Utilizatorii vor fi obligați să își verifice identitatea prin documente oficiale și validare foto, o măsură menită să reducă fenomenul conturilor false și al boților care influențează dezbaterile publice online.

Proiectul este susținut de un consiliu consultativ format din foști miniștri și reprezentanți ai mediului de afaceri, în special din state nordice, iar conducerea este asigurată de Anna Zeiter, expertă în protecția datelor, cu o carieră îndelungată în industria tehnologică. Aceasta a explicat că litera „W” reflectă două concepte-cheie: valori și utilizatori verificați, subliniind că platforma va respecta strict legislația europeană privind confidențialitatea și securitatea datelor.

Datele utilizatorilor vor fi găzduite exclusiv în Europa, de companii europene, iar infrastructura va fi una descentralizată. Inițiatorii proiectului susțin că obiectivul este crearea unei rețele sociale care să combine libertatea de exprimare cu responsabilitatea și transparența, într-un cadru democratic clar.

Platforma a fost prezentată oficial în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, unde a atras atenția analiștilor și jurnaliștilor internaționali. W nu este încă disponibilă publicului larg, însă lansarea efectivă este așteptată în lunile următoare.

Inițiativa apare pe fundalul unor dispute mai vechi dintre Bruxelles și marile companii americane de tehnologie, acuzate de autoritățile europene că nu respectă suficient regulile privind transparența, protecția datelor și combaterea conținutului nociv. În acest context, tot mai multe voci politice europene susțin necesitatea dezvoltării unor platforme digitale proprii, care să reflecte valorile și regulile Uniunii Europene.