Moldova sparge recordul la exportul de semințelor de in. Polonia, România și Cehia, în topul destinațiilor

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a exportat 7.702 tone de semințe de in, în valoare de 104.944.545 lei. Prețul mediu de export pentru semințele de in în această perioadă a fost de 15.158 lei pe tonă. Analiza arată o distribuție relativ uniformă a exporturilor, cu vârfuri în 2021 și 2023, iar anul curent se preconizează a fi unul record în ceea ce privește exporturile, potrivit analiziei lui lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Principalele țări destinatare pentru semințele de in sunt Polonia, România și Cehia, care au cumulat peste 70% din totalul exporturilor. În această perioadă, 18 companii moldovenești au exportat semințe de in, dar UNICAPS SRL s-a distins, exportând 58% din totalul exporturilor.

În ceea ce privește importul, Moldova a adus în țară 957 tone de semințe de in, în valoare de 14.063.914 lei. Importul a atins un vârf în 2020 și 2021, apoi a scăzut, dar în prezent a început să crească din nou. Din cele 55 de companii care au importat semințe de in în Moldova, principalele trei sunt din Ucraina: EPCF SIAIVO LLC, TOV LYST-RUCHKY și FACTORIA-AGRO LTD, care împreună acoperă aproximativ 60% din importuri.

Comparativ, exporturile de semințe de in depășesc cu mult importurile, atât în termeni cantitativi, cât și valorici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#in #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.