Moldova sparge recordul la exportul de semințelor de in. Polonia, România și Cehia, în topul destinațiilor

În perioada 2020 – iunie 2024, Republica Moldova a exportat 7.702 tone de semințe de in, în valoare de 104.944.545 lei. Prețul mediu de export pentru semințele de in în această perioadă a fost de 15.158 lei pe tonă. Analiza arată o distribuție relativ uniformă a exporturilor, cu vârfuri în 2021 și 2023, iar anul curent se preconizează a fi unul record în ceea ce privește exporturile, potrivit analiziei lui lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”.

Principalele țări destinatare pentru semințele de in sunt Polonia, România și Cehia, care au cumulat peste 70% din totalul exporturilor. În această perioadă, 18 companii moldovenești au exportat semințe de in, dar UNICAPS SRL s-a distins, exportând 58% din totalul exporturilor.

În ceea ce privește importul, Moldova a adus în țară 957 tone de semințe de in, în valoare de 14.063.914 lei. Importul a atins un vârf în 2020 și 2021, apoi a scăzut, dar în prezent a început să crească din nou. Din cele 55 de companii care au importat semințe de in în Moldova, principalele trei sunt din Ucraina: EPCF SIAIVO LLC, TOV LYST-RUCHKY și FACTORIA-AGRO LTD, care împreună acoperă aproximativ 60% din importuri.

Comparativ, exporturile de semințe de in depășesc cu mult importurile, atât în termeni cantitativi, cât și valorici.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#in #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.