Moldova se pregătește pentru scumpiri masive la energia electrică, dacă Ucraina oprește tranzitul de gaze rusești

Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a avertizat că Moldova ar putea fi afectată de creșterea prețurilor la energie și gaze în cazul în care Ucraina va opri tranzitul gazelor rusești. Declarația vine după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că nu va prelungi contractul pentru tranzitul gazelor rusești prin Ucraina.

„Pe noi ne-ar putea afecta prețul la energia electrică, dar și gestionarea unei potențiale crize din stânga Nistrului,” a declarat Parlicov. El a subliniat că, deși Moldova va avea acces la energie și gaze, acestea vor fi disponibile la prețuri mai mari, ceea ce ar putea avea un impact semnificativ asupra economiei și asupra consumatorilor din țară.

Sudja rămâne principalul punct de tranzit al gazelor rusești către Europa și regiunea transnistreană, iar în prezent aceasta este controlată de forțele ucrainene care au capturat-o la începutul luni august.

În prezent, Chișinăul cumpără 80% din necesarul de curent de la Cuciurgan la un preț de 66 de dolari MWh.

Consumatorii Premier Energy achită 2,34 lei per KWh, iar cei din nordul țării – 2,81 lei KWh.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#parlicov #Energie #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statele Unite urmează să părăsească oficial Organizația Mondială a Sănătății (OMS) joi, decizie care vine în ciuda avertismentelor că retragerea va afecta atât sănătatea publică din SUA, cât și sistemul global de sănătate. Retragerea are loc și în contradicție cu legislația americană, care obligă Washingtonul să achite circa 260 de milioane de dolari în cotizații restante către agenția ONU, scrie REUTERS

Președintele Donald Trump a notificat ieșirea SUA din OMS în prima zi a mandatului său din 2025, prin ordin executiv. Conform legii americane, retragerea necesită un preaviz de un an și plata tuturor obligațiilor financiare înainte de plecare. Joi, un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a acuzat OMS că nu a reușit să „gestioneze și să împărtășească informații”, și a susținut că acest eșec a costat SUA trilioane de dolari, motiv pentru care președintele a decis suspendarea transferurilor viitoare de fonduri și resurse către OMS.

„Poporul american a plătit mai mult decât suficient acestei organizații”, a transmis purtătorul de cuvânt într-un e-mail.

Experți în sănătate globală au cerut o reconsiderare a deciziei. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat recent că speră ca SUA să revină asupra hotărârii: „Retragerea din OMS este o pierdere pentru Statele Unite și pentru întreaga lume”.

OMS a precizat că SUA nu au achitat încă cotizațiile pentru 2024 și 2025. Statele membre vor discuta situația retragerii SUA la Consiliul Executiv al OMS din februarie, a confirmat agenția pentru Reuters.

Profesorul Lawrence Gostin, director fondator al O’Neill Institute for Global Health Law, a calificat situația drept „o încălcare clară a legii americane”, adăugând însă că este „foarte probabil” ca președintele să nu suporte consecințe.

La Davos, Bill Gates, președintele Gates Foundation, a spus că nu se așteaptă ca SUA să revină în OMS pe termen scurt: „Lumea are nevoie de Organizația Mondială a Sănătății”.

Pentru OMS, ieșirea SUA a declanșat o criză bugetară: conducerea a fost redusă la jumătate, activitățile au fost restrânse, iar aproximativ un sfert din personal urmează să fie disponibilizat până la mijlocul anului. Washingtonul a fost cel mai mare contributor al agenției, cu circa 18% din finanțarea totală.