Moldova sub asediul inflației! Scumpirile depășesc prognozele BNM

Banca Națională a Moldovei (BNM) avertizează asupra unei abateri pozitive semnificative în prognoza inflației pe termen scurt, cu depășirea limitei superioare a intervalului de variație de ±1,5 puncte procentuale față de ținta de 5,0% anual. Această situație este așteptată să persiste pe parcursul mai multor trimestre din anul 2025.

Principalele cauze ale creșterii inflației:

Sistarea livrărilor de gaze naturale prin Ucraina după 31 decembrie 2024.
- Republica Moldova este nevoită să acopere necesarul de energie electrică din surse proprii și din import, la prețuri mai ridicate.
- Absența livrărilor de energie de la centrala din Cuciurgan a generat creșteri ale tarifelor la electricitate de la începutul anului 2025.
Majorarea tarifelor la gazele naturale și energia termică.
- Aceste ajustări se reflectă în creșterea prețurilor la bunuri și servicii conexe.
Cerere internă și externă slabă.
- Diminuarea ritmului de creștere a veniturilor disponibile a redus cererea internă.
- Activitatea economică încetinită în Uniunea Europeană afectează negativ cererea externă, influențând procesul inflaționist.

BNM continuă să monitorizeze cu atenție evoluția inflației, precum și factorii macroeconomici interni și externi care pot influența această dinamică. Instituția subliniază că este pregătită să intervină prin ajustarea instrumentelor de politică monetară pentru a menține stabilitatea prețurilor.

Această evoluție subliniază complexitatea provocărilor economice pentru Republica Moldova în 2025, în contextul unor factori externi imprevizibili și al ajustărilor necesare pe piața energetică.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#scumpiri #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

TVA la import este principala sursă de bani colectați de Serviciul Vamal. În luna ianuarie 2026, din fiecare 100 de lei încasați la buget prin vamă, 68 de lei au provenit din această taxă aplicată mărfurilor aduse în țară.

În total, autoritatea vamală a transferat la bugetul de stat 2,63 miliarde de lei, depășind cu 4,8% sarcina bugetară stabilită pentru prima lună a anului. Doar TVA la import a generat 1,79 miliarde de lei, cu 24,3 milioane de lei mai mult decât în ianuarie 2025, ceea ce înseamnă o creștere de 1,4%.

Accizele au reprezentat a doua mare sursă de venit, cu 655,8 milioane de lei sau 24,9% din totalul încasărilor. Totuși, această categorie a înregistrat o scădere semnificativă față de anul trecut, când s-au colectat 781,9 milioane de lei. Diferența de 126,1 milioane de lei în minus, echivalentă cu −16,1%, vine în principal din reducerea încasărilor la produsele din tutun. Accizele din această categorie au coborât la 170,9 milioane de lei, cu aproape 40% mai puțin decât în aceeași perioadă din 2025.

În schimb, produsele petroliere au adus la buget 325,3 milioane de lei din accize, în ușoară creștere față de anul trecut. Băuturile alcoolice tari au generat 10,6 milioane de lei, cu peste 25% mai mult decât anul trecut, iar berea importată a adus 5,9 milioane de lei, în creștere cu 6,5%. Pe de altă parte, accizele la mijloacele de transport au scăzut la 119,5 milioane de lei, iar cele la gazele lichefiate la 21,1 milioane de lei.

Taxa vamală propriu-zisă a contribuit cu 174,5 milioane de lei, reprezentând 6,6% din totalul plăților, o ușoară scădere față de anul trecut. Alte taxe și plăți, inclusiv amenzi și proceduri speciale, au avut o pondere mică în totalul veniturilor.

Chiar dacă taxa pentru efectuarea procedurilor vamale a fost eliminată prin noul Cod vamal, în ianuarie au mai fost încasate 3,86 milioane de lei din această sursă, de la rezidenții zonelor economice libere și ai Portul Internațional Liber Giurgiulești care activează în baza regimului anterior. Datele arată că bugetul depinde în mare măsură de TVA la import, în timp ce structura accizelor indică schimbări importante în tipurile de mărfuri aduse în țară la început de an.