Moldova, țara celor 24 universități. Jumătate dintre studenți învață business și drept. Înmatriculările scad

În Republica Moldova sunt 24 de universități dintre care 16 sunt publice și opt private unde învață unde învață 59,7 mii de studenți cu 1,2% mai mult în anul 2021 față de anul precedent, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În anul de studii 2021/22, în învățământul superior au fost înmatriculați 14,7 mii studenți la ciclul I6 (cu 5,2% mai puțin față de 2020/21) și 5,9 mii studenți la ciclul II (cu 1,7% mai puțin). Comparativ cu anul de studii 2020/21, s-au înregistrat scăderi ale numărului de studenți înmatriculați la toate programele de studii, cu excepția studiilor superioare de master și doar în instituțiile private.

La studiile de licență, domeniul business, administrare și drept rămâne a fi cel mai atractiv (40,4% din total înmatriculați la ciclul I), urmat de domeniul educație (13,2%) și inginerie, tehnologii de prelucrare, arhitectură și construcții (11,0%). Cele mai mari diferențe comparativ cu anul de studii 2020/21 s-au înregistrat la domeniile: servicii (-1,2 p.p.), business, administrare și drept (-0,9 p.p.), TIC (+0,8 p.p.), educație (+0,7 p.p.).

La masterat, în anul de studii 2021/22 s-a menținut cel mai solicitat domeniul business, administrare și drept (42,8% din total înmatriculați la ciclul II), urmat de educație (19,3%). Comparativ cu anul de studii 2020/21, numărul de studenți la acest program a înregistrat altă distribuție practic la toate domeniile, în special, se evidențiază creșterea ponderii studenților înmatriculați la științe sociale, jurnalism și relații publice.

Absolvenți. În anul 2021, a fost înregistrat un număr de 8,7 mii absolvenți ai ciclului I și 5,4 mii absolvenți ai ciclului II (inclusiv ai studiilor superioare integrate) (Tabelul 3 din Anexă). Comparativ cu anul 2020, s-a înregistrat o diminuare de 7,5% a numărului de absolvenți la ciclul I și o creștere de 2,8% a numărului de absolvenți la ciclul II. Ponderea absolventelor a fost superioară atât la ciclul II (62,8% din totalul la acest nivel), cât și la ciclul I (60%).

La începutul anului de studii 2021/22 numărul studenților străini a constituit 5,2 mii persoane, în creștere cu 13,0% comparativ cu anul de studii precedent. Ponderile cele mai mari se remarcă pentru studenții străini din România (51,6%, fiind în creștere cu 5,4 p.p. fată de anul de studii 2020/21), Israel (19,1%, în descreștere cu 9,5 p.p.), India (13,4%, în creștere cu 0,2 p.p.) și Ucraina (7,9%, în creștere cu 5,5 p.p.).

#absolvenți #licenta #Studenti

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Rusiei începe să dea semne de slăbiciune, chiar dacă prețurile ridicate la petrol au susținut veniturile, potrivit unui editorial publicat de The Washington Post.

Deși Moscova a reușit să evite un colaps economic în urma sancțiunilor occidentale, realitatea începe să-l ajungă din urmă pe liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. În cadrul unei ședințe recente, acesta a admis că sectoare-cheie precum industria prelucrătoare, producția industrială și construcțiile sunt în scădere, iar economia s-a contractat în primele două luni ale anului.

Pentru a finanța mobilizarea militară la scară largă, autoritățile au majorat în mod repetat taxele. Taxa pe valoarea adăugată a fost ridicată la 22%, iar pragul de aplicare a fost coborât, ceea ce a adus mai multe întreprinderi mici și mijlocii în sfera de impozitare.

Potrivit unei analize citate de Financial Times, aceste măsuri au pus „sute de mii de companii în pragul falimentului”, doar un sfert dintre IMM-uri fiind încrezătoare că își vor putea continua activitatea.

Situația este agravată de un deficit acut de forță de muncă o premieră în istoria modernă a Rusiei. Mulți specialiști au părăsit țara, iar alții au fost redirecționați către industria de apărare.

În același timp, Kremlinul ar fi limitat accesul la informații economice relevante, reducând transparența datelor privind comerțul și finanțele companiilor. Legislația adoptată în 2024 sancționează răspândirea așa-numitei „informații false”, iar controlul asupra mass-mediei reduce semnificativ spațiul pentru verificare independentă.