Moldova, țara paradoxurilor! Un apartament costă mai mult decât la București, iar chiriile

Republica Moldova este țara paradoxurilor. Or, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza, într-o postare pe Facebook, se arată indignat de costul vieții din stânga Prutului. „Sunt oare moldovenii atât de bogați, încât să plătească așa prețuri și tarife? Eu (continui) să călătoresc destul de mult – inclusiv cu cortul – și sunt curios: ce, unde și cum”.

Sturza a subliniat discrepanțele majore între prețurile practicate în Republica Moldova și cele din alte țări europene. Remarcând că ceea ce se consideră „premium” în Moldova este adesea echivalent cu nivelul economic în alte țări europene, el a atins subiecte precum prețurile la alimente, tarifele la utilități, costul locuințelor și chiriile la spații comerciale și hoteluri.

„Tarifele la utilități, nu vreau să răscolesc. Costul unui metru pătrat de apartament e mai mare decât la București, și asta în condițiile în care trebuie să faci „remont”. Adică, finisajele sunt pe cont propriu, iar asta dublează prețul. La avion? Păi, mai bine plec spre America decât spre Chișinău. Chiriile la spațiile comerciale? Ca la Paris. Tarifele la hoteluri? Tot pe acolo”, scrie fostul premier.

Îngrijorarea sa este evidentă și în ceea ce privește costurile materialelor de construcție și instalațiilor sanitare, care sunt de două ori mai mari decât în țări precum România. Aceasta a dus la o situație în care unii moldoveni sunt tentați să aducă materiale de construcție din alte țări, pentru a face economii semnificative. „Întreb afaceriștii și comercianții: de ce puneți adaos 200%?! Păi, avem costuri, riscuri, vânzări mici… ”.

În final, fostul premier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a businessului local și la politica autorităților, sugerând că intervenția este necesară în domenii precum politica concurențială și fiscală pentru a promova o creștere economică sustenabilă și pentru a încuraja producția internă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #preturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie