Moldova, țara paradoxurilor! Un apartament costă mai mult decât la București, iar chiriile

Republica Moldova este țara paradoxurilor. Or, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza, într-o postare pe Facebook, se arată indignat de costul vieții din stânga Prutului. „Sunt oare moldovenii atât de bogați, încât să plătească așa prețuri și tarife? Eu (continui) să călătoresc destul de mult – inclusiv cu cortul – și sunt curios: ce, unde și cum”.

Sturza a subliniat discrepanțele majore între prețurile practicate în Republica Moldova și cele din alte țări europene. Remarcând că ceea ce se consideră „premium” în Moldova este adesea echivalent cu nivelul economic în alte țări europene, el a atins subiecte precum prețurile la alimente, tarifele la utilități, costul locuințelor și chiriile la spații comerciale și hoteluri.

„Tarifele la utilități, nu vreau să răscolesc. Costul unui metru pătrat de apartament e mai mare decât la București, și asta în condițiile în care trebuie să faci „remont”. Adică, finisajele sunt pe cont propriu, iar asta dublează prețul. La avion? Păi, mai bine plec spre America decât spre Chișinău. Chiriile la spațiile comerciale? Ca la Paris. Tarifele la hoteluri? Tot pe acolo”, scrie fostul premier.

Îngrijorarea sa este evidentă și în ceea ce privește costurile materialelor de construcție și instalațiilor sanitare, care sunt de două ori mai mari decât în țări precum România. Aceasta a dus la o situație în care unii moldoveni sunt tentați să aducă materiale de construcție din alte țări, pentru a face economii semnificative. „Întreb afaceriștii și comercianții: de ce puneți adaos 200%?! Păi, avem costuri, riscuri, vânzări mici… ”.

În final, fostul premier și-a exprimat îngrijorarea cu privire la lipsa de viziune a businessului local și la politica autorităților, sugerând că intervenția este necesară în domenii precum politica concurențială și fiscală pentru a promova o creștere economică sustenabilă și pentru a încuraja producția internă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #preturi #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bugetul de stat pentru 2026 evidențiază o distribuție diferențiată a resurselor, cu alocări mari pentru infrastructură, afaceri interne și agricultură, în timp ce alte ministere și instituții centrale vor funcționa cu bugete mai mici, potrivit proiectului aprobat de Guvern.

Astfel, Ministerul Infrastructurii va avea cel mai mare buget. Este vorba de 6,64 miliarde lei. Cea mai mare parte a banilor este destinată dezvoltării drumurilor, care primesc peste 3,75 miliarde lei, urmate de investițiile în transportul feroviar, cu 633,5 milioane lei. Proiectele de apă-canal și dezvoltare regională completează bugetul celui mai finanțat minister.

Ministerul Afacerilor Interne are un buget de 5,44 miliarde lei. MAI rămâne una dintre instituțiile cu cele mai mari cheltuieli. Poliția este finanțată cu 2,31 miliarde lei, iar gestionarea frontierei cu 1 miliard lei. Alte fonduri sunt direcționate către carabinieri și protecția civilă.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare va avea un buget de 3,96 miliarde lei. Subvențiile pentru fermieri domină bugetul ministerului, cu 2,33 miliarde lei destinate sprijinirii agriculturii și investițiilor în dezvoltarea rurală.

Ministerul Finanțelor va gestiona un buget de 2,40 miliarde lei. Aproape 1,84 miliarde lei sunt alocate administrării fiscale și bugetare, în timp ce restul finanțează managementul datoriei și procesele bugetare.

Ministerul Apărării – 2,16 miliarde lei. Bugetul prevede investiții în echipamente, infrastructură militară și suport logistic pentru modernizarea Forțelor Armate.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării are planificat de 2,09 miliarde lei. IMM-urile primesc aproape 1,5 miliarde lei, iar restul fondurilor merg în digitalizare, inovare și promovarea investițiilor.

În ceea ce privește instituțiile cu cele mai mici bugete se regăsesc: Curtea Constituțională – 38,1 milioane lei, Aparatul Președintelui Republicii Moldova – 44,3 milioane lei, Curtea de Conturi – 80,6 milioane lei, Secretariatul Parlamentului – 227 milioane lei, Printre ministerele cu cele mai mici alocări bugetare se numără: Ministerul Afacerilor Externe – 679 milioane lei, dintre care o mare parte este destinată întreținerii misiunilor diplomatice.

La capitolul domenii, cea mai mare majorare bugetară se înregistrează la capitolul „Servicii de stat cu destinație generală”, unde alocările cresc cu 3,895 miliarde de lei, echivalentul unei majorări de 31,9% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor oficiale.

Un alt domeniu care primește un impuls financiar este cel al proiectelor finanțate din surse externe. Pentru anul 2026, aceste cheltuieli cresc cu 2,355,8 miliarde de lei, ceea ce reprezintă o dublare a bugetului față de 2025, pe fondul implementării unui număr extins de proiecte privind infrastructura rutieră, energetică și modernizarea serviciilor publice.

Sănătatea este un alt sector în ascensiune. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătății cresc cu 588 milioane de lei, reflectând atât costurile suplimentare pentru asistența medicală, cât și investițiile în instituțiile sanitare. Educația beneficiază, de asemenea, de o creștere, alocările pentru învățământ fiind majorate cu 633,1 milioane lei comparativ cu anul precedent, conform cifrelor din proiect.

Domeniul protecției mediului înregistrează una dintre cele mai mari creșteri procentuale. Cheltuielile aferente cresc cu 351 milioane lei, ceea ce reflectă extinderea investițiilor în protecția resurselor naturale și infrastructura ecologică.

Singurul domeniu care pierde bani în 2026 este protecția socială. Alocările scad cu 2,542 miliarde de lei comparativ cu anul 2025, în principal din cauza reducerii programelor temporare de sprijin și recalibrării mecanismelor de compensare pentru populație.