Nova Poshta a deschis 50 puncte Pick Up — planifică încă 400. Acesta este un format de primire a coletelor în magazine

Compania continuă să își extindă rețeaua în Moldova. Acum, clienții pot primi colete nu numai la oficiile și poștomatele Nova Poshta, ci și la punctele de eliberare a coletelor care activează în incinta magazinelor, benzinăriilor, librăriilor, etc.

„Am devenit prima companie logistică din Moldova, care a început să dezvolte noul format – puncte de eliberare Pick Up, în colaborare cu afacerile locale. 50 de puncte Pick Up deja activează. Acum, clienții noștri pot recepționa coletele Nova Poshta până la 10 kg în supermarket-uri, magazine alimentare și nealimentare, cafenele, stații PECO, dar și alte locații. Astăzi, fiecare al zecelea colet este eliberat de la punctul Pick Up al partenerilor. În acest an vom continua să extindem rețeaua și vom deschide încă 400 de puncte de eliberare, astfel vom acoperi majoritatea localităților din țară, pentru a fi și mai aproape de clienții noștri” – ne spune Serghei Shapran, CEO al Nova Poshta Moldova.

Pentru a comanda livrarea coletului la punctul Pick Up, trebuie să:

alegeți cel mai apropiat punct Pick Up pe site;
înregistrați un colet cu o greutate de până la 10 kg și cu o valoare declarată de până la 5.000 de lei;
achitați online pentru colet.

Pentru dezvoltarea rețelei, Nova Poshta invită spre colaborare partenerii din regiunile Moldovei. Datorită colaborării, partenerii vor putea să-și mărească numărul de vizitatori, vor crește vânzările și vor primi recompense pentru coletele eliberate.

Compania va asigura suportul logistic și tehnic, întreținere și instruire. Pentru Nova Poshta, aceasta este o oportunitate de a-și extinde rețeaua și de a oferi servicii acolo unde este le este convenabil clienților.

Pentru a deveni partener Nova Poshta, vă rugăm să completați formularul din LINK.

Reamintim că Nova Poshta are 21 de oficii și 260 de poștomate, în cele mai populate zone ale Moldovei.

#Nova Poshta #Serghei Shapran #puncte Pick Up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut cu aproape 8,2 miliarde de lei în primele nouă luni ale anului 2026 și a ajuns la nivelul de 60,18 miliarde de lei. Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, majorarea reprezintă 15,75% față de începutul anului, în condițiile în care statul continuă să se împrumute de pe piața internă la dobânzi tot mai ridicate.

La 1 ianuarie 2026, datoria internă a statului constituia 51,99 miliarde de lei. Până la 30 septembrie, aceasta a urcat la 60,18 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere netă de 8,19 miliarde de lei în numai nouă luni. Raportată la intervalul analizat, majorarea echivalează cu aproximativ 910 milioane de lei lunar sau peste 30 de milioane de lei pe zi.

Cea mai mare parte a creșterii provine din emisiunile de valori mobiliare de stat (VMS) pe piața primară. Soldul acestor instrumente a avansat cu 7,77 miliarde de lei, până la 47,07 miliarde de lei. Astfel, aproape 95% din majorarea datoriei interne a fost generată de finanțarea netă obținută de stat de pe piața primară a valorilor mobiliare.

În paralel, statul și-a majorat și împrumuturile atrase direct de la populație. Valoarea titlurilor de stat plasate către persoanele fizice a crescut cu aproape 420 de milioane de lei și a ajuns la 1,07 miliarde de lei la sfârșitul lunii septembrie. Aceasta reprezintă o creștere de aproximativ 64,5% față de începutul anului.

Pe lângă titlurile emise pe piața primară și cele destinate populației, structura datoriei interne mai include valori mobiliare de stat emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, în sumă de 11,06 miliarde de lei, și valori mobiliare convertite, în valoare de aproape 984 de milioane de lei.

Un alt indicator este costul finanțării. Potrivit Ministerului Finanțelor, în perioada ianuarie–septembrie 2026, rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat comercializate pe piața internă a constituit 9,60%, cu 0,52 puncte procentuale peste nivelul anului 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru titlurile cu scadența la 182 de zile, rata medie a fost de 9,74%, iar pentru cele la 364 de zile, de 9,77%. În cazul obligațiunilor de stat cu maturitatea de doi ani, rata s-a situat la 7,20%, în timp ce pentru cele cu scadența la zece ani a ajuns la 8,06%.

Creșterea dobânzilor înseamnă că noile finanțări pot deveni mai costisitoare pentru buget. Totuși, rata medie de 9,60% se referă la valorile mobiliare comercializate în perioada analizată și nu reprezintă costul mediu al întregului sold al datoriei interne.

Pentru a ilustra dimensiunea acestui cost, un împrumut ipotetic de un miliard de lei contractat la o dobândă anuală de 9,60% ar presupune cheltuieli cu dobânda de 96 de milioane de lei într-un an, dacă principalul ar rămâne integral restant. Costul efectiv depinde însă de maturitatea și condițiile fiecărei emisiuni.

Datele Ministerului Finanțelor arată, totodată, că la 30 septembrie 2026 statul nu înregistra datorii interne rezultate din împrumuturi contractate direct de la instituțiile financiare din Republica Moldova, garanții de stat interne activate sau alte împrumuturi, întreaga datorie internă fiind reprezentată de valori mobiliare de stat.