Moldova, țara unde mai mulți muncesc peste hotare decât acasă

Republica Moldova se confruntă cu o criză profundă a forței de muncă, atât din punct de vedere numeric, cât și calitativ, a declarat economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „7 Zile” de la postul Cinema 1.

Potrivit lui Ioniță, în prezent, în economia națională activează doar 854.000 de persoane, dintre care aproximativ 200.000 lucrează în sectorul bugetar, iar restul – puțin peste 600.000, în sectorul real. „Este o cifră dramatică, care nu s-a schimbat de peste 15 ani. Ne-am prăbușit din 1990 până în 2010, iar de atunci batem pasul pe loc”, a spus economistul.

Mai grav, afirmă el, este faptul că numărul moldovenilor care lucrează peste hotare este mai mare decât al celor activi în economia națională, ceea ce face din Moldova o situație aproape unică în lume pentru o țară cu o populație de peste 2 milioane de locuitori.

„În sectorul construcțiilor, spre exemplu, nu e atât problema că pleacă muncitori, ci că pleacă cei calificați și vin necalificați. Avem meserii unde îți trebuie ani de experiență ca să devii bun. Dacă pleacă cei care știu meserie și vin începători, e o catastrofă”, a explicat Ioniță.

El a subliniat că fluctuația personalului a devenit alarmantă, în special în sectoarele critice. „În Horeca, 60% din angajați se schimbă într-un an. Dacă la restaurant mai poți accepta o farfurie adusă stângaci, în construcții, în medicină sau în educație, această instabilitate devine periculoasă”.

Economistul a adus în discuție și un aspect sensibil: segregarea forței de muncă în funcție de calificare. Cei mai buni pleacă, cei slab pregătiți rămân. „Nu e citatul meu, dar un antreprenor din sud mi-a spus clar: în Moldova au rămas doar prudevoi musări. Adică cei mai slabi, mai vulnerabili”, a afirmat Ioniță.

Acesta leagă creșterea sărăciei absolute din Moldova exact de această migrație selectivă. „Nu că s-au înmulțit săracii, ci pentru că cei tineri și mai înstăriți au plecat, iar în țară au rămas doar cei vulnerabili. Așa e și cu piața muncii”.

În 2023, forța de muncă a scăzut cu 33.000 de persoane, dintre care 31.000 doar în agricultură, în timp ce sectorul bugetar a crescut ușor. „E o degradare continuă, iar ce e mai grav e că nu vine din interior o reechilibrare. Nu doar că pleacă, dar pleacă cei mai buni, iar cei care vin nu știu meserie”.

Ioniță spus că cea mai mare dramă a economiei moldovenești nu este doar lipsa oamenilor, ci pierderea calității acestora: „Avem din ce în ce mai puțini și din ce în ce mai slab pregătiți”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#forts de munca #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul energiei electrice ar putea crește în următoarele luni, în contextul unei posibile majorări a tarifelor pe piața regională, avertizează ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit acestuia, valul de caniculă care va duce la creșterea consumului de electricitate – în special din cauza utilizării masive a aparatelor de aer condiționat – ar putea declanșa o scumpire accelerată pe bursele din regiune.

În cadrul unei emisiuni la TV8, Junghietu a subliniat că, până acum, Republica Moldova a beneficiat de tarife plafonate pentru energia electrică din România, menținute în jurul valorii de 400 RON/MWh. Situația se va schimba începând cu 1 iulie, când România va liberaliza complet piața electricității. Această decizie va duce la prețuri instabile, dictate de cerere și ofertă, ceea ce ar putea avea un impact direct asupra facturilor din Moldova.

„Dacă achiziționăm zilnic între 100 și 150 MW din România, o scumpire de doar 50 RON/MWh se resimte puternic. Dacă media de achiziție a fost recent în jur de 120–125 euro/MWh, toate deviațiile pozitive acumulate până acum vor fi cel mai probabil consumate în această vară”, a explicat ministrul.

Potrivit datelor oficiale, termocentralele moldovenești acoperă vara doar 2% din necesarul total de electricitate. Peste 45% din consum este acoperit prin contracte bilaterale cu România și Ucraina, în timp ce energia regenerabilă, în special solară și eoliană, furnizează în unele zile până la 30% din necesar. Restul energiei provine din importuri directe din România.

Deși în ultimii trei ani producția de energie regenerabilă a crescut de opt ori, Moldova nu dispune încă de capacități suficiente de stocare. Asta înseamnă că, în afara orelor de vârf, o parte considerabilă din energia verde se pierde.

În ceea ce privește piața gazelor naturale, ministrul Junghietu a declarat că prețurile ar putea fi revizuite abia în toamnă, după calcularea unei medii anuale ponderate. Deocamdată, prețurile sunt volatile, în special din cauza cererii mari din Ucraina, care își acoperă lipsa de producție afectată de atacuri armate prin importuri masive.

Pentru a evita un nou val de scumpiri, Moldova a stabilit un plafon de achiziție pentru gazele naturale valabil pentru anul gazier 2025–2026. Până la mijlocul lunii iunie, Energocom a achiziționat deja aproximativ 150 de milioane de metri cubi, echivalentul a 20% din necesarul estimat. Obiectivul este ca până la 1 octombrie, începutul noului an gazier, stocurile să fie completate integral.

În prezent, tariful la energia elecctrică este de 4,10 lei/kWh pentru curentul furnizat de Premier Energy, dar cu o compensație aplicată, consumatorii plătesc efectiv 2,34 lei/kWh până la finalul anului. 4,68 lei/kWh achită consumatorii pentru energia furnizată de FEE Nord (în nordul țării), tarif compensat la 2,84 lei/kWh.