Moldova tot mai îmbătrânită. Țara care-și alungă tinerii. 4500 pleacă în străinătate în fiecare an

Drama cu care se confruntă Republica Moldova este că țara a rămas fără tineri. Ponderea acestora în rândul populației s-a redus la 6% față de 12% în anul 2010. În anul 2010 am avut 424 mii de tineri de vârsta 19-24 de ani, iar în prezent avem 245 mii de tineri, iar în 2025 vor fi 220 mii, constată economistul IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță în emisiunea „Analize Economice”.

Economistul susține că numărul redus de tineri se vede prin ecoul dramei prin care a trecut Republica Moldova în primii 10 ani de după independență. În anul 2025 vom ajunge la cel mai jos nivel al numărului de tineri după care se va înregistra o ușoară creștere.

Populația rezidentă scade continu, însă numărul lor scade din contul tinerilor și nu din contul bătrânilor. În anul 2010 ponderea tinerilor de 19-24 de ani era de 11,6%, iar în prezent este de 6,1%. Practic prin sate și orașe nu mai vezi tineri. În anul 2025 ponderea tinerilor va fi de doar 5%”, a explicat Ioniță.

Potrivit economistului, anual 4500 de tineri cu vârsta de 19-24 de ani pleacă peste hotare. „Or, Moldova se confruntă cu două fenomene: scăderea natalității și migrația continuă. În șase ani peste 20 mii de tineri care eu plecat peste hotare în loc să rămână la facultate”.

Universitățile au fost cele care simt drama reducerii tinerilor din Republica Moldova. Numărul maxim al studenților a fost în anii 2006-2007 – 128 mii. Ulterior a urmat o reducere continuă și în 2019 am ajuns la 56 mii. Până în 2022 se înregistrează o ușoară creștere, la 59 mii de studenții/ acest lucru s-a datorat. În prezent numărul de studenți la mia de locuitori este de 22,6 față de 30 în ani 2006-2007”, a precizat Ioniță.

#pleacă #universitati #tineri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.