Moldova va crea stocuri strategice de petrol și carburanți pentru 90 de zile. Va fi instituită și o entitate specială

Republica Moldova va institui un sistem național de stocuri strategice de petrol și produse petroliere pentru cel puțin 90 de zile, pentru a preveni eventuale crize de aprovizionare cu carburanți. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Energiei, care stabilește reguli noi privind constituirea, administrarea și utilizarea rezervelor de urgență.

Potrivit proiectului, țara va trebui să mențină stocuri minime echivalente cu 90 de zile de importuri nete de produse petroliere sau 61 de zile de consum intern, fiind aplicată varianta cu valoarea cea mai mare. Conform calculelor prezentate în nota informativă, pentru anul de referință 2023 acest nivel ar însemna aproximativ 295 830 de tone echivalent petrol de produse petroliere.

Proiectul creează cadrul legal pentru asigurarea securității aprovizionării cu carburanți și pentru intervenția rapidă în cazul unor disfuncționalități majore pe piață. Inițiativa urmărește și alinierea legislației Republicii Moldova la normele europene, prin transpunerea Directivei europene privind obligația statelor de a menține rezerve minime de petrol și produse petroliere.

Pentru gestionarea acestor rezerve, documentul prevede crearea unei entități centrale de stocare, instituție publică autonomă, care va cumpăra, menține și elibera stocurile de urgență atunci când apare o perturbare majoră a aprovizionării. Potrivit notei informative, o parte importantă din rezerve, aproximativ 95 000 de tone de benzină și motorină, ar urma să fie constituite în formă materială, adică stocuri fizice gestionate direct de această entitate. Restul volumelor ar putea fi menținute de importatori sau prin contracte de stocare, inclusiv în afara țării, în condițiile stabilite de lege.

În același timp, Guvernul ar urma să creeze și un Consiliu pentru Securitatea Aprovizionării cu Produse Petroliere, format din reprezentanți ai autorităților și ai pieței energetice, care va analiza situațiile de risc și va propune măsuri în cazul unei posibile crize.

Datele incluse în document arată că Republica Moldova depinde aproape integral de importuri pentru consumul de carburanți. În 2023, importurile de produse petroliere au constituit aproximativ 825 de mii de tone, dintre care peste 70% au fost motorină și aproape 20% benzină.

Autorii proiectului susțin că instituirea stocurilor strategice va crește reziliența energetică a țării și va permite intervenția rapidă în cazul unor perturbări majore ale aprovizionării, reducând riscurile pentru economie, transport și sectorul agricol. În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem funcțional de rezerve petroliere de urgență.

În prezent, potrivit datelor ANRE, stocurile de motorină din depozite și stațiile PECO sunt suficiente pentru aproximativ 15 zile, iar cele de benzină pentru circa 20 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#situații de criză #stocuri de petrol #stocuri de carburanți #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Chiria unui apartament cu un dormitor ajunge să consume peste jumătate din salariul mediu net în 17 dintre cele 27 de capitale și orașe europene analizate într-un clasament realizat pe baza datelor din 2025.

Lisabona, Zagreb și Praga sunt cele mai greu accesibile orașe pentru chiriași, în timp ce Nicosia, Viena și Helsinki se află la polul opus. Republica Moldova nu figurează în clasament, însă o estimare realizată pentru Chișinău arată că locuitorii Capitalei ar putea cheltui între 37% și 59% din salariul mediu net pentru achitarea chiriei.

Potrivit datelor prezentate într-un infografic publicat de Partidul Socialiștilor Europeni (PES), Lisabona conduce clasamentul, unde chiria unui apartament cu un dormitor reprezintă 78,3% din salariul mediu net național. Urmează Zagreb, cu 74,6%, Praga, cu 71,8%, și Budapesta, cu 70,8%.

Situația este dificilă și în Stockholm, unde chiria consumă 64,7% din salariu, Atena – 64,2%, Bratislava – 60,3% și București – 57,9%. La Madrid, ponderea ajunge la 57,7%, iar la Paris – 57,5%.

În schimb, cele mai accesibile capitale din perspectiva raportului dintre chirie și salariu sunt Nicosia, unde locuința consumă 31,8% din venitul mediu net, Viena – 35,4%, Helsinki – 36,6%, Bruxelles – 37,9% și Tallinn – 38,3%.

Deși Republica Moldova nu a fost inclusă în analiză, o estimare orientativă arată că situația din Chișinău nu este cu mult diferită de cea din unele capitale europene.

Pornind de la un salariu mediu net lunar de aproximativ 13.227 de lei în Republica Moldova și o chirie estimată între 250 și 400 de euro pentru un apartament cu un dormitor în Chișinău, costul locuinței ar reprezenta între 36,9% și 59% din venitul salarial.

La o chirie de 325 de euro lunar, echivalentul a aproximativ 6.338 de lei, un salariat cu venituri medii ar trebui să aloce 47,9% din salariu doar pentru locuință, fără a include facturile pentru energie electrică, încălzire, apă și alte servicii comunale.

Cu acest indicator, Chișinăul s-ar poziționa între Copenhaga, unde chiria reprezintă 47,5% din salariu, și Valletta, cu 49,9%. Capitala Moldovei ar ocupa astfel, orientativ, locul 19 într-un clasament extins la 28 de orașe.