Moldova va crea stocuri strategice de petrol și carburanți pentru 90 de zile. Va fi instituită și o entitate specială

Republica Moldova va institui un sistem național de stocuri strategice de petrol și produse petroliere pentru cel puțin 90 de zile, pentru a preveni eventuale crize de aprovizionare cu carburanți. Măsura este prevăzută într-un proiect de lege elaborat de Ministerul Energiei, care stabilește reguli noi privind constituirea, administrarea și utilizarea rezervelor de urgență.

Potrivit proiectului, țara va trebui să mențină stocuri minime echivalente cu 90 de zile de importuri nete de produse petroliere sau 61 de zile de consum intern, fiind aplicată varianta cu valoarea cea mai mare. Conform calculelor prezentate în nota informativă, pentru anul de referință 2023 acest nivel ar însemna aproximativ 295 830 de tone echivalent petrol de produse petroliere.

Proiectul creează cadrul legal pentru asigurarea securității aprovizionării cu carburanți și pentru intervenția rapidă în cazul unor disfuncționalități majore pe piață. Inițiativa urmărește și alinierea legislației Republicii Moldova la normele europene, prin transpunerea Directivei europene privind obligația statelor de a menține rezerve minime de petrol și produse petroliere.

Pentru gestionarea acestor rezerve, documentul prevede crearea unei entități centrale de stocare, instituție publică autonomă, care va cumpăra, menține și elibera stocurile de urgență atunci când apare o perturbare majoră a aprovizionării. Potrivit notei informative, o parte importantă din rezerve, aproximativ 95 000 de tone de benzină și motorină, ar urma să fie constituite în formă materială, adică stocuri fizice gestionate direct de această entitate. Restul volumelor ar putea fi menținute de importatori sau prin contracte de stocare, inclusiv în afara țării, în condițiile stabilite de lege.

În același timp, Guvernul ar urma să creeze și un Consiliu pentru Securitatea Aprovizionării cu Produse Petroliere, format din reprezentanți ai autorităților și ai pieței energetice, care va analiza situațiile de risc și va propune măsuri în cazul unei posibile crize.

Datele incluse în document arată că Republica Moldova depinde aproape integral de importuri pentru consumul de carburanți. În 2023, importurile de produse petroliere au constituit aproximativ 825 de mii de tone, dintre care peste 70% au fost motorină și aproape 20% benzină.

Autorii proiectului susțin că instituirea stocurilor strategice va crește reziliența energetică a țării și va permite intervenția rapidă în cazul unor perturbări majore ale aprovizionării, reducând riscurile pentru economie, transport și sectorul agricol. În prezent, Republica Moldova nu dispune de un sistem funcțional de rezerve petroliere de urgență.

În prezent, potrivit datelor ANRE, stocurile de motorină din depozite și stațiile PECO sunt suficiente pentru aproximativ 15 zile, iar cele de benzină pentru circa 20 de zile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#situații de criză #stocuri de petrol #stocuri de carburanți #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) riscă o nouă lovitură majoră. Venezuela, unul dintre statele fondatoare ale cartelului petrolier, analizează posibilitatea retragerii din organizație, într-un moment în care influența OPEC asupra pieței mondiale a petrolului este deja în scădere, relatează Bloomberg, citat de ProFinance.

O eventuală plecare a Venezuelei nu ar produce, cel puțin pe termen scurt, un șoc major asupra livrărilor mondiale de petrol. Producția țării a fost puternic afectată în ultimii ani de sancțiuni și de criza economică, iar Caracasul nu este constrâns în prezent de aceleași reduceri de producție și cote precum alți membri.

Impactul politic și simbolic ar putea fi însă considerabil. Venezuela s-a numărat printre cele cinci state care au fondat OPEC în 1960, iar diplomația petrolieră a ministrului venezuelean Juan Pablo Pérez Alfonzo a avut un rol important în constituirea organizației.

Posibila retragere vine după ce Emiratele Arabe Unite au anunțat la sfârșitul lunii aprilie că părăsesc OPEC, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile de producție. Irakul și-a manifestat, la rândul său, nemulțumirea și a avertizat în iunie că ar putea lua în calcul retragerea dacă organizația nu îi majorează limita de producție.

În ultimul deceniu, patru state au părăsit deja OPEC, printre acestea numărându-se Angola, care s-a retras în 2024.

Analiștii avertizează că fragmentarea organizației ar putea intensifica lupta pentru clienți și cote de piață între producători. Într-un scenariu extrem, concurența ar putea degenera într-un nou război al prețurilor, similar celui declanșat la începutul pandemiei din 2020. Chiar și fără un asemenea conflict, slăbirea mecanismelor OPEC ar putea face prețul petrolului mai volatil.

Ali Al Riyami, fost director pentru marketingul petrolului în Oman, susține că în joc sunt integritatea și credibilitatea OPEC. La rândul său, Hamad Hussain, economist pentru climă și mărfuri la Capital Economics, consideră că situația reprezintă încă un indiciu al diminuării puterii organizației pe piața petrolieră.

OPEC se confruntă, în paralel, cu o concurență tot mai puternică din afara organizației. Producătorii americani de petrol de șist și state precum Brazilia și Guyana și-au consolidat pozițiile, în timp ce influența Rusiei a fost afectată de sancțiunile asociate războiului din Ucraina.

Conflictul din Iran a complicat suplimentar situația, determinând Arabia Saudită și alte state din Golf să reducă producția. În acest context, SUA și China au devenit actori și mai importanți pe piața petrolieră mondială.

Pe termen lung, miza Venezuelei este însă uriașă. Țara dispune de unele dintre cele mai mari rezerve petroliere ale lumii, care ar putea fi dezvoltate în următoarele decenii inclusiv cu participarea companiilor americane. Caracasul se află, totodată, sub o puternică influență economică și politică a Statelor Unite.

Presiunile asupra OPEC ar putea crește și mai mult dacă piața mondială va ajunge la supraproducție. Prognozele unor experți, inclusiv ale Agenției Internaționale pentru Energie, indică riscul unui excedent de petrol în 2027 în cazul revenirii complete a livrărilor din Golful Persic.

Într-un asemenea scenariu, dacă OPEC+, din care face parte și Rusia, va încerca să restabilească echilibrul prin noi reduceri ale producției, Arabia Saudită ar putea fi nevoită să suporte cea mai mare parte a efortului.

Henning Gloystein, director pentru energie și resurse la Eurasia Group, apreciază că reducerea numărului membrilor și diminuarea ponderii OPEC slăbesc capacitatea organizației de a influența piața mondială, într-un moment în care Statele Unite capătă o greutate tot mai mare în ofertă, iar China în determinarea cererii.

#OPEC #petrol #Venezuela