Moldoveanul care exportă struguri de masă în întreaga lume: Orice investiție este bună când se recuperează în 2-3 ani

SRL Terra-Vitis este o gospodărie multiramurală din satul Burlacu, raionul Cahul care se ocupă cu cultivarea și comercializarea produselor agricole. La moment, gospodăria gestionează 1900 hectare, dintre care, 120 ha sunt ocupate de plantații multianuale (măr, păr și struguri de masă). Întreprinderea condusă de Petru Mihov este cunoscută în special pentru plantațiile de struguri de masă construite pe sistem de tip Gabel, ceea ce îi permite să exporte strugurii în mai multe direcții.

Construcția de tip Gable se deosebește de alte construcții prin modul de conducere a butucilor și are o mulțime de avantaje pentru cultivarea strugurilor. În primul rând, datorită acestui sistem se poate obține o productivitate mult mai înaltă, după șase ani antreprenorul îți propune să obțină o recoltă de 30 de tone la hectar. De asemenea, prin această instalație se asigură o stare fitosanitară mai bună și o manipulare mai porivită a strugurilor.

Un dezavantaj al acestei construcții este faptul că nu toate soiurile pot fi plantate.

O astfel de construcție necesită investiții de 750 de mii de lei la hectar.

Datorită instalării unui sistem de irigare prin picurare, antreprenorul spune că se mărește nu doar recolta de struguri de masă, ci și calitatea acestora.

Petru Mihov se poate lăuda cu o colecție de struguri de masă de 138 de soiuri, 67 dintre ele au fost prezentate și degustate în cadrul unei întâlniri a producătorilor de struguri, la data de 24 august curent în satul Burlacu.

În mare parte, strugurii de masă produși de gospodăria Terra Vitis sunt destinați pentru export. Din spusele antreprenorului, aceștia ajung aproape în întreaga lume.

„Anul trecut am exportat în toate direcțiile, practic acolo unde ne era convenabil. Și în Rusia am exportat și în Belarus, dar și în România și prin niște parteneri, prieteni și în Franța au ajuns strugurii noștri.”

Prin producția înaltă și printr-un preț bun, antreprenorul speră să recupereze investiția cât mai curând și în termenii stabiliți.

„Orice investiție e bună când se recuperează în doi, trei ani. Eu sper prin recolta de 30 de tone la hectar și un preț pentru export, vom obține și rezultatul dat.”

Antreprenorul spune că atunci când este dorință orice poate fi realizat. De asemenea, el a menționat pentru Bani.md dificultățile cu care se confruntă activând în acest domeniu. Printre acestea au fost enumerate costurile nu prea mici și lipsa de materiale necesare în țara noastră.

„Nu întotdeauna ai satisfacție din lucrul primit, fiindcă suntem prea dependenți încă de climă, sunt ploi cu grindină în timpul recoltării, suntem dependenți de piață, nu avem destule depozite frigorifice, suntem dependenți de migrația cadrelor sau a populației.”

Recent, întreprinderea a finalizat construcția depozitului frigorific cu o capacitate de 600 de tone cu 2 camere de prerăcire, ceea ce va favoriza în continuare exporturile spre piețele din UE.

#sistemul gable #struguri de masa #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.