Moldovenii, amenințați cu frigul de Kremlin. Ce poate face Guvernul

19 Ian. 2022, 12:54
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Ian. 2022, 12:54 // Actual //  bani.md

Starea de urgență este necesară pentru a oferi Guvernului posibilitatea să intervină prompt în criza gazelor, a comentat economistul Veaceslav Ioniță declarațiile premierului Natalia Gavrilița, care a spus că în ședința de astăzi a Comisiei pentru Situații Excepționale urmează să ceara instituirea Stării de urgență în sectorul energetic.

Economistul susține că Guvernul are la dispoziție două instrumente pentru soluționarea crizei gazelor.

Plata în avans de către Guvern a subvențiilor oferite populației și oferirea unei amânări fiscale la plata TVA pentru MoldovaGaz. Ambele instrumente sunt o formă de creditare a MoldovaGaz de către Guvern. În condițiile când nici o bancă nu dorește să acorde împrumuturi companiei”, a punctat economistul.

Ioniță afirmă că majorarea tarifelor pentru cetățeni cel mai probabil va fi necesară după data de 20 ianuarie.

Majorarea anticipată a tarifelor nu ajută la problema achitărilor către Gazprom pe 20 ianuarie, deoarece  plățile la tarifele noi vor fi efectuate de consumatori în februarie”, a mai spus economistul.

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz în următoarele zile trebuie să achite un avansul  către Gazprom pentru consumul de gaze din luna ianuarie.

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.