Moldovenii, amenințați cu frigul de Kremlin. Ce poate face Guvernul

Starea de urgență este necesară pentru a oferi Guvernului posibilitatea să intervină prompt în criza gazelor, a comentat economistul Veaceslav Ioniță declarațiile premierului Natalia Gavrilița, care a spus că în ședința de astăzi a Comisiei pentru Situații Excepționale urmează să ceara instituirea Stării de urgență în sectorul energetic.

Economistul susține că Guvernul are la dispoziție două instrumente pentru soluționarea crizei gazelor.

Plata în avans de către Guvern a subvențiilor oferite populației și oferirea unei amânări fiscale la plata TVA pentru MoldovaGaz. Ambele instrumente sunt o formă de creditare a MoldovaGaz de către Guvern. În condițiile când nici o bancă nu dorește să acorde împrumuturi companiei”, a punctat economistul.

Ioniță afirmă că majorarea tarifelor pentru cetățeni cel mai probabil va fi necesară după data de 20 ianuarie.

Majorarea anticipată a tarifelor nu ajută la problema achitărilor către Gazprom pe 20 ianuarie, deoarece plățile la tarifele noi vor fi efectuate de consumatori în februarie”, a mai spus economistul.

Republica Moldova se află în pragul unei crize energetice, în condițiile în care din 1 ianuarie curent achită 646 USD pentru mia de metri cubi, cu 200 USD mai mult. Or, Moldovagaz în următoarele zile trebuie să achite un avansul către Gazprom pentru consumul de gaze din luna ianuarie.

#gaz #solutii #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Datele publicate de Biroul Național de Statistică pentru primul trimestru al anului 2026 arată o realitate care nu poate fi ascunsă în spatele unei cifre pozitive. Da, PIB-ul Republicii Moldova a crescut cu 0,4%. Dar atunci când privești în profunzime structura acestei creșteri, imaginea este mult mai puțin optimistă, susține economistul Marin Gospodarenco.

Potrivit economistului, în primul rând, valoarea adăugată brută pe economie a scăzut cu 0,1%. Cu alte cuvinte, economia reală nu a produs mai mult decât anul trecut. Creșterea PIB-ului a fost susținută inclusiv de majorarea impozitelor nete pe produse, ceea ce înseamnă că statistic avem o economie pe plus, însă fără o expansiune semnificativă a activității productive.

„Mai îngrijorătoare este situația investițiilor. Formarea brută de capital a avut o contribuție negativă de 3,9 puncte procentuale la evoluția PIB. Acesta este probabil cel mai important semnal de alarmă din raport. O economie poate supraviețui o perioadă bazându-se pe consum, dar nu poate construi prosperitate pe termen lung fără investiții în capacități de producție, tehnologii noi și infrastructură”, a puncta Gospodarenco.

Declinul unor sectoare-cheie confirmă această problemă. Construcțiile au scăzut cu 12,9%, tranzacțiile imobiliare cu 7,8%, iar sectorul informațiilor și comunicațiilor cu 8,1%. În special reculul IT-ului și al comunicațiilor este îngrijorător, deoarece acesta este unul dintre puținele domenii capabile să genereze productivitate ridicată, exporturi și salarii competitive.

Există și vești bune, după cum spune Gospodarenco: „Industria prelucrătoare a crescut cu 6,1%, transporturile cu 6,6%, iar exporturile de bunuri și servicii au avansat cu 10,8%. Aceste sectoare au împiedicat economia să intre în stagnare sau chiar în teritoriu negativ”.

„Problema este că Moldova continuă să consume mai mult decât investește. Iar atunci când investițiile scad, iar sectoarele cu valoare adăugată înaltă încetinesc, perspectivele de convergență cu economiile europene devin mai îndepărtate.

„O creștere economică de 0,4% nu este o criză. Dar nici nu este un motiv de satisfacție. Este mai degrabă un semnal că actualul model de dezvoltare își atinge limitele și că economia are nevoie de un nou impuls bazat pe investiții, productivitate și competitivitate, nu doar pe consum”, a spus Gospodarenco.