Moldovenii printre săracii Europei, dar digitalizați până în dinți. Țara, în top cu cea mai mare viteză la internet

Republica Moldova este pe locul 37 într-un top al clasamentului la viteza internetului, potrivit unui clasament publicat de cable.co.uk.

Sunt 16 țări calificate în Europa de Est, dintre care toate, cu excepția a două, se află în prima jumătate a clasamentului, iar patru dintre ele se află în primele 50 de țări. În general, regiunea are o medie de 39,43 Mbps. Cele mai rapide trei țări au fost România (112,39Mbps, locul 15), Republica Moldova (66,08 Mbps, locul 37) și Polonia (55,82 Mbps, locul 44). Cele mai lente trei țări au fost Bosnia și Herțegovina (8,16 Mbps, locul 169), Albania (11,47 Mbps, locul 141) și Croația (20,74 Mbps, locul 106).

Toate cele 28 de țări măsurate în Europa de Vest se află în prima jumătate a clasamentului, iar șapte dintre ele se află în primele zece țări din lume în ceea ce privește viteza de internet. Viteza medie regională de 99 Mbps este cea mai rapidă dintre cele 13 regiuni globale. Viteze medii impresionante au fost măsurate pentru primele trei regiuni: Jersey (256,59 Mbps, locul 2), Islanda (216,56 Mbps, locul 3) și Liechtenstein (166,22 Mbps, locul 4). Cele mai lente locuri din regiune au fost Insulele Feroe (28,40 Mbps, locul 89), San Marino (40,34 Mbps, locul 65) și Guernsey (45,51 Mbps, locul 59).

Țările din lume cu cel mai lent internet

Cele cinci țări din lume cu cele mai mici viteze de rețea sunt Turkmenistan (0,77 Mbps), Republica Democrată Timor-Lest (0,94 Mbps), Yemen (0,97 Mbps), Guineea-Bissau (0,98 Mbps) și Afganistan (0,98 Mbps).

Două dintre ultimele cinci locuri sunt situate în Asia, una în Orientul Apropiat, una în Africa Subsahariană și una în CSI (fosta URSS). Toate aceste țări se confruntă cu o infrastructură de rețea subdezvoltată și cu un grad scăzut de utilizare a serviciilor digitale în rândul populației.

Țările cu cel mai rapid internet

Cele cinci țări cu cel mai rapid internet din lume sunt Macao (262,74 Mbps), Jersey (256,59 Mbps), Islanda (216,56 Mbps), Liechtenstein (166,22 Mbps) și Gibraltar (159,90 Mbps).

Este evident faptul că toate aceste țări au asemănări. Patru dintre cele cinci țări sunt situate în Europa de Vest, Macau din Asia fiind excepția. Toate sunt fie foarte mici, fie sunt națiuni insulare. Este mult mai ușor să se implementeze banda largă completă de fibră optică FTTP și internetul mobil 5G la o populație mai mică și/sau pe o suprafață mai mică.

Viteza medie globală a conexiunilor în bandă largă continuă să crească brusc

Analiștii au urmărit măsurătorile vitezei în bandă largă în 220 de țări și teritorii (224 anul trecut) pe mai multe perioade de 12 luni, ceea ce le-a permis să calculeze o viteză medie globală la nivel mondial și să vadă cum evoluează aceste date în timp. Vestea bună este că viteza medie globală continuă să crească rapid.

Viteza medie globală în bandă largă măsurată în 2017 a fost de 7,4 Mbps. Viteza medie globală de bandă largă măsurată în 2018 a fost de 9,10Mbps – o creștere de 23,35%. În 2019, viteza medie măsurată a fost de 11,03 Mbps – o nouă creștere de 20,65% față de anul precedent. În 2020, media a crescut din nou cu încă 90%, ajungând la 24,83Mbps, deși trebuie remarcat faptul că o mare parte din această creștere poate fi atribuită instrumentelor de măsurare modernizate.

Anul trecut (2021), viteza medie globală a crescut din nou cu încă 20%, ajungând la 29,79Mbps. Anul acesta, media este acum de 34,79Mbps – o creștere de 15%.

”Cele mai rapide viteze medii din lume nu mai sunt în curs de accelerare față de restul domeniului, deoarece saturația FTTP/fibră pură își atinge limitele actuale în multe dintre cele mai rapide locații.

Între timp, deși țările care ocupă partea de jos a tabelului suferă în continuare de viteze extrem de scăzute, viteza medie a celor 10% de jos se îmbunătățește în mod constant, deși nu vă așteptați să faceți streaming de filme HD în aceste țări prea curând.

#viteza #internet #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce majoritatea consumatorilor achită un tarif de 29,27 de lei pentru metrul cub de gaz, mai mulți agenți economici, circa 70 la număr, achită un tarif de 11-14 lei pentru metrul cub. Directorul Energocom, Victor Bînzari a declarat pentru BANI.MD că respectivele companii care „livrează gaz mai ieftin lucrează cu ziua de astăzi. Din moment ce prețurile la Energocom vor fi egale cu cele de pe piață, acestea nu se vor mai regăsi”.

Cinci companii care livrează gaz mai ieftin au parteneri de la Bursa Română de Mărfuri de la care cumpără metan după care îl transportă în Republica Moldova și îl vând celor cu care au perfectate contracte.

Este vorba de cinci companii, care au fost făcute publice de liderul Partidului Nostru, Renato Usatîi. Este vorba de npc, sd-energy, transautogaz, n-gaz și rotalingaz.

„Atunci când la bursă prețurile erau foarte mari, în Republica Moldova a fost stabilit un preț plafonat 29,27 de lei. Asta deși erau perioade când prețurile la bursă erau de 340 mia de metri, în timp ce Moldovagaz cumpăra și cu 1800 de dolari mia de metri cubi. Respectiv prețul de procurare, plus furnizarea și distribuția aducea costul real pentru consumatori la circa 40 de lei, dar ANRE a stabilit un preț unificat de 29,27 de lei metrul cub de lei și toate aceste devieri acum trebuie să fie recuperate de furnizorul de gaze”, a explicat Bînzari.

Directorul Energocom susține că, pe de o parte statul a plafonat prețul și a oferit subvenții către consumatori finali și au beneficiat de ele toți consumatorii. „Acum prețul la bursă s-a redus or, devierile trebuie recuperate. Acum sunt clienți pe piață care vând la prețul de bursă și o parte dintre consumatori pleacă la ei, iar dacă la bursă va fi mai scump vor vrea să revină la Modovagaz. Aceste companii vor să câștige permanent din piață și nu vor să-și asume responsabilitatea de jucători cinstiți. Ei doar profită. Un exemplu este și cu companiile energetice care atunci când a crescut prețul la bursă au dispărut din piață pentru că au jucat pe piața nereglementată”, a spus Bînzari.

„Sunt oportuniști care lucrează doar acum. Dacă în scurt timp prețurile Energom vor fi similare cu cele de pe piață cu siguranță aceste companii nu-și vor regăsi locul în piață”, a mai adăugat Bînzari.

Ba mai mult, ultima decizie luată de CSE, de la sfârșitul lunii mai, obligă întreprinderile care renunță la piața reglementată și cumpără gaze naturale de pe piața liberă să plătească devierile financiare neachitate. „Când un consumator iese pe piața liberă și vrea să beneficieze de prețuri mai mici la gaz, povara devierilor trebuie să o ia cu el, dar nu să o lase celorlalți consumatori”, a argumentat ministrul energiei, Victor Parlicov noile reguli.

Cel mai interesant este că piața energetică este liberalizată. Republica Moldova și-a asumat acest lucru față de UE.

Piața gazelor din Republica Moldova este liberalizată și, respectiv oricine își poate lua licență care costă 3200 de leii și poate livra metan consumatorilor.

Legislația prevede asigurarea unui acces transparent la rețelele de transport al gazelor naturale, inclusiv în legătură cu tranzacțiile transfrontaliere și instituirea unor proceduri unice de cooperare dintre operatorii de sistem din Republica Moldova și operatorii de sistem din țările vecine, la capitolul interoperabilitatea și schimbului de date.