Moldovenii pun pe masă milioane de euro pentru a combate durerea și diabetul: Cum au dominat antiinflamatoarele piața

Piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o rată de creștere anuală medie de 8,03% în valoare și 2,65% în volum în 2024, conform datelor furnizate de Agenția Medicamentului. Diferența semnificativă între creșterea valorii și volumul medicamentelor se datorează în mare parte creșterii ușoare a prețurilor și orientării pieței către produse inovative, care sunt mai costisitoare.

În ciuda acestui avans, piața continuă să fie dominată de importuri, care reprezintă aproximativ 91,6% din valoare și 85% din volum, iar producția autohtonă de medicamente se menține la o cotă de doar 8,4%. În 2024, importurile au totalizat 249,4 milioane de euro, iar producția autohtonă a atins valoarea de 23 milioane de euro.

Medicamentele importate din Germania sunt cele mai prezente pe piața din Moldova, având o cotă de 19%, urmate de România (10%), Ungaria (8%), Turcia (8%) și Slovenia (7%). Printre cele mai importate medicamente se numără Ibuprofenul (4,94 milioane de euro), Dapagliozinum (4,76 milioane de euro), Rivaroxabanum (4,63 milioane de euro), Rosuvastatinum (3,76 milioane de euro) și Ceftriaxonum (2,88 milioane de euro).

De asemenea, topul celor mai mari producători externi este dominat de Gedeon Richter (16,59 milioane de euro), KRKA (15,21 milioane de euro), Berlin-Chemie (12,41 milioane de euro), World Medicine (7,95 milioane de euro) și Nobel (7,90 milioane de euro). În rândul producătorilor locali, cei mai mari jucători sunt SC Balkan Pharmaceuticals SRL (16,78 milioane de euro), Farmaprim SRL (3,18 milioane de euro) și SC Flumed-Farm SRL (1,34 milioane de euro).

Din punct de vedere al medicamentelor, cel mai mult au fost importate Ibuprofenum în sumă 4,94 milioane de euro, Dapagliozinum – 4,76 milioane de euro, Rivaroxabanum – 4,63 milioane de euro, Rosuvastatinum – 3,76 milioane de euro și Ceftriaxonum – 2,88 milioane de euro

În ceea ce privește importurile, cei mai mari importatori de medicamente din Republica Moldova în 2024 au fost Dita Estfarm SRL (103,67 milioane de euro), RihPanGalFarma SRL (52,22 milioane de euro), Tetis International Co SRL (43,50 milioane de euro) și Becor SRL (11,45 milioane de euro).

Creșterea vânzărilor de medicamente autohtone depășește cu mult pe cea a produselor importate, cu o diferență de aproape trei ori (22% față de 8%). Acest trend sugerează un interes tot mai mare pentru produsele fabricate local, chiar dacă importurile rămân dominante în ceea ce privește valoarea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#antiinflamator #diabet #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova riscă să rămână în beznă, în condițiile în care țara se află într-o situație critică în orele de vârf ale consumului, când necesarul depășește cu mult capacitatea de import, a declarat economistul Sergiu Tofilat la emisiunea „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.

„Deficitul nostru de energie în orele de vârf, dimineața și seara, sare de 600 MW. Noi avem nevoie de 600 MW în fiecare oră ca să acoperim consumul, dar putem importa doar 345 MW”, a explicat Tofilat. Potrivit lui, Moldova reușește momentan să se mențină pe linia de plutire doar pentru că Ucraina nu utilizează întreaga sa cotă de interconexiune și permite realocarea surplusului către Chișinău. „Personalul de la Energocom stă până noaptea târziu în fiecare zi, analizând fiecare interval orar, ca să vadă cât n-a utilizat Ucraina și să realoce asta pentru Republica Moldova. Nu știu dacă asta e o soluție sustenabilă. Oamenii aceștia se pot îmbolnăvi, au nevoie de concediu. Nu putem depinde la infinit de asta.”

Tofilat afirmă că în următorii trei ani situația va rămâne exact la fel, dacă nu se intervine imediat. În opinia sa, Guvernul trebuie să convoace „de urgență” Comisia pentru pregătirea sezonului rece, împreună cu întreprinderile din sectorul energetic și mediul privat, pentru a identifica soluții rapide. Printre opțiuni: generatoare modulare și mobile, inclusiv închiriate sau aduse de agenții economici în schimbul unui tarif compensat.

„Ucraina deja face asta. Noi de ce nu? Fie le procurăm, fie le închiriem, fie facem un apel către mediul privat: ce tarif vă dăm ca să aduceți generatoare, ca să nu rămânem fără curent electric? Dacă nu facem nimic, în scenariul pesimist, dacă bombardamentele continuă și Ucraina își utilizează toată cota, noi rămânem descoperiți.”

Economistul avertizează că, în lipsa unei acțiuni urgente, Moldova se va confrunta cu două scenarii: tarife mai mari sau întreruperi de energie. „Avem deficit de 600 MW. Putem importa 345 MW. Diferența? Ori o acoperim cu energie de avarie, care este extrem de scumpă și limitată la 200–300 MW, și atunci vom majora tarifele; ori, dacă nici avarie nu e disponibilă, vom fi obligați să deconectăm anumite raioane din Republica Moldova. Avantajul unde este?”