Moldovenii pun pe masă milioane de euro pentru a combate durerea și diabetul: Cum au dominat antiinflamatoarele piața

Piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o rată de creștere anuală medie de 8,03% în valoare și 2,65% în volum în 2024, conform datelor furnizate de Agenția Medicamentului. Diferența semnificativă între creșterea valorii și volumul medicamentelor se datorează în mare parte creșterii ușoare a prețurilor și orientării pieței către produse inovative, care sunt mai costisitoare.

În ciuda acestui avans, piața continuă să fie dominată de importuri, care reprezintă aproximativ 91,6% din valoare și 85% din volum, iar producția autohtonă de medicamente se menține la o cotă de doar 8,4%. În 2024, importurile au totalizat 249,4 milioane de euro, iar producția autohtonă a atins valoarea de 23 milioane de euro.

Medicamentele importate din Germania sunt cele mai prezente pe piața din Moldova, având o cotă de 19%, urmate de România (10%), Ungaria (8%), Turcia (8%) și Slovenia (7%). Printre cele mai importate medicamente se numără Ibuprofenul (4,94 milioane de euro), Dapagliozinum (4,76 milioane de euro), Rivaroxabanum (4,63 milioane de euro), Rosuvastatinum (3,76 milioane de euro) și Ceftriaxonum (2,88 milioane de euro).

De asemenea, topul celor mai mari producători externi este dominat de Gedeon Richter (16,59 milioane de euro), KRKA (15,21 milioane de euro), Berlin-Chemie (12,41 milioane de euro), World Medicine (7,95 milioane de euro) și Nobel (7,90 milioane de euro). În rândul producătorilor locali, cei mai mari jucători sunt SC Balkan Pharmaceuticals SRL (16,78 milioane de euro), Farmaprim SRL (3,18 milioane de euro) și SC Flumed-Farm SRL (1,34 milioane de euro).

Din punct de vedere al medicamentelor, cel mai mult au fost importate Ibuprofenum în sumă 4,94 milioane de euro, Dapagliozinum – 4,76 milioane de euro, Rivaroxabanum – 4,63 milioane de euro, Rosuvastatinum – 3,76 milioane de euro și Ceftriaxonum – 2,88 milioane de euro

În ceea ce privește importurile, cei mai mari importatori de medicamente din Republica Moldova în 2024 au fost Dita Estfarm SRL (103,67 milioane de euro), RihPanGalFarma SRL (52,22 milioane de euro), Tetis International Co SRL (43,50 milioane de euro) și Becor SRL (11,45 milioane de euro).

Creșterea vânzărilor de medicamente autohtone depășește cu mult pe cea a produselor importate, cu o diferență de aproape trei ori (22% față de 8%). Acest trend sugerează un interes tot mai mare pentru produsele fabricate local, chiar dacă importurile rămân dominante în ceea ce privește valoarea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#antiinflamator #diabet #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.