Moldovenii pun pe masă milioane de euro pentru a combate durerea și diabetul: Cum au dominat antiinflamatoarele piața

11 Feb. 2025, 11:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Feb. 2025, 11:27 // Actual //  Ursu Victor

Piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o rată de creștere anuală medie de 8,03% în valoare și 2,65% în volum în 2024, conform datelor furnizate de Agenția Medicamentului. Diferența semnificativă între creșterea valorii și volumul medicamentelor se datorează în mare parte creșterii ușoare a prețurilor și orientării pieței către produse inovative, care sunt mai costisitoare.

În ciuda acestui avans, piața continuă să fie dominată de importuri, care reprezintă aproximativ 91,6% din valoare și 85% din volum, iar producția autohtonă de medicamente se menține la o cotă de doar 8,4%. În 2024, importurile au totalizat 249,4 milioane de euro, iar producția autohtonă a atins valoarea de 23 milioane de euro.

Medicamentele importate din Germania sunt cele mai prezente pe piața din Moldova, având o cotă de 19%, urmate de România (10%), Ungaria (8%), Turcia (8%) și Slovenia (7%). Printre cele mai importate medicamente se numără Ibuprofenul (4,94 milioane de euro), Dapagliozinum (4,76 milioane de euro), Rivaroxabanum (4,63 milioane de euro), Rosuvastatinum (3,76 milioane de euro) și Ceftriaxonum (2,88 milioane de euro).

De asemenea, topul celor mai mari producători externi este dominat de Gedeon Richter (16,59 milioane de euro), KRKA (15,21 milioane de euro), Berlin-Chemie (12,41 milioane de euro), World Medicine (7,95 milioane de euro) și Nobel (7,90 milioane de euro). În rândul producătorilor locali, cei mai mari jucători sunt SC Balkan Pharmaceuticals SRL (16,78 milioane de euro), Farmaprim SRL (3,18 milioane de euro) și SC Flumed-Farm SRL (1,34 milioane de euro).

Din punct de vedere al medicamentelor, cel mai mult au fost importate Ibuprofenum  în sumă 4,94 milioane de euro, Dapagliozinum – 4,76 milioane de euro, Rivaroxabanum – 4,63 milioane de euro, Rosuvastatinum – 3,76 milioane de euro și Ceftriaxonum – 2,88 milioane de euro

În ceea ce privește importurile, cei mai mari importatori de medicamente din Republica Moldova în 2024 au fost Dita Estfarm SRL (103,67 milioane de euro), RihPanGalFarma SRL (52,22 milioane de euro), Tetis International Co SRL (43,50 milioane de euro) și Becor SRL (11,45 milioane de euro).

Creșterea vânzărilor de medicamente autohtone depășește cu mult pe cea a produselor importate, cu o diferență de aproape trei ori (22% față de 8%). Acest trend sugerează un interes tot mai mare pentru produsele fabricate local, chiar dacă importurile rămân dominante în ceea ce privește valoarea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

11 Feb. 2025, 15:17
 // Categoria: Uncategorized // Autor:  bani.md
11 Feb. 2025, 15:17 // Uncategorized //  bani.md

Dmitri Torner, om de afaceri: Fără reforme radicale, Moldova nu are nicio șansă la un viitor decent

Dmitri Torner, om de afaceri: Nu vom putea vorbi despre o adevărată dezvoltare economică în Moldova până nu punem lucrurile în ordine în proprietatea care este administrată de stat

Dmitri Torner, om de afaceri – despre perspectivele R. Moldova: În scurt timp vor apărea condiţiile necesare care ne vor permite să vorbim în termeni mai concreţi despre atragerea potențialilor investitori

Omul de afaceri Dmitri Torner, expert, filantrop, consideră că, fără reforme radicale, Republica Moldova nu are nici o șansă la un viitor decent. Într-un interviu acordat jurnalistului Boris Harea de la portalul www.telex.md, Torner a precizat că este necesară o nouă lege a „ghilotinei”.

„Astăzi, spre deosebire de situația de acum aproape douăzeci de ani, nu avem o idee generală clară despre care este cadrul de reglementare al activității antreprenoriale în Moldova. Avem doar o viziune fragmentară în diverse domenii. Orice agent economic serios poate judeca ceva doar din punctul de vedere al zonei în care îşi desfăşoară activitatea. Același lucru este valabil și pentru agențiile guvernamentale: fiecare dintre ele cunoaște situația doar în zona pe care o administrează. Acesta este motivul pentru care se sugerează o abordare similară cu cea avută în urmă cu aproape 20 de ani”, consideră Torner.

Referitor la inițiativa sa privind amnistia capitalurilor, Torner spune că autoritățile ar trebui să o ia în calcul ca o posibilă soluție la situația destul de dificilă în care se află țara.

„Vedem eforturile autorităților de a acoperi deficitul bugetar uriaș și de a face faţă datoriei de stat. Și în timp ce căutăm căi alternative, de ce să nu luăm în considerare posibilitatea unei noi amnistii a capitalurilor. Cel puțin, merită să se facă o analiză profesionistă pe această temă și, dacă în prim plan vor ieşi mai multe aspecte pozitive decât negative, de ce să nu fie folosit și acest mecanism”, susține el.

În același interviu, el s-a referit și la faptul că, statul trebuie să decidă dacă este un jucător activ în activitatea economică sau un arbitru.

„Până când statul nu își va defini clar locul și rolul în acest sens, nu se va putea de vorbit despre dezvoltarea reală a economiei și a țării în ansamblu. Procesul pe scară largă de deetatizare, care a început aproape imediat după prăbușirea URSS, nu a fost finalizat până în prezent. Drept urmare, peste 100 de întreprinderi au rămas în proprietatea statului, dintre care unele au devenit o povară reală, fiind neprofitabile. Statul deține proprietăți într-o mare varietate de domenii economice – de la sanatorii și stațiuni de sănătate până la tipografii. În mod normal, doar întreprinderile strategice ar trebui să rămână de stat – de exemplu, Căile Ferate din Moldova sau compania de management al spațiului aerian – MOLDATSA. În rest, statul trebuie să se retragă de pe piețele care se pot dezvolta armonios în conformitate cu regulile economiei de piață și fără participarea statului”, consideră el.

Omul de afaceri mai afirmă că, acum nu este momentul cel mai potrivit pentru a atrage investitori care ar putea privatiza sau preia în concesiune anumite întreprinderi, dar asta nu înseamnă că procesul despre care am vorbit mai sus nu trebuie început. „Lucrurile avansează încetul cu încetul și sunt sigur că în scurt timp vor apărea condiţiile necesare care ne vor permite să vorbim în termeni mai concreţi despre atragerea potențialilor investitori. Dar până atunci trebuie să ne facem temele. Părerea mea personală este că nu vom putea vorbi despre o adevărată dezvoltare economică în Moldova până nu punem lucrurile în ordine în proprietatea care este administrată de stat, sau mai exact: întreprinderile de stat, întreprinderile cu capital de stat și terenurile proprietate a statului. Fără reforme radicale, Moldova nu are nici o șansă la un viitor decent. Când vom înţelege acest lucru și vom lua măsurile ce se impun, vor apărea premise reale pentru dezvoltarea țării”, conchide expertul.

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală