Moldovenii pun pe masă milioane de euro pentru a combate durerea și diabetul: Cum au dominat antiinflamatoarele piața

Piața farmaceutică din Republica Moldova a înregistrat o rată de creștere anuală medie de 8,03% în valoare și 2,65% în volum în 2024, conform datelor furnizate de Agenția Medicamentului. Diferența semnificativă între creșterea valorii și volumul medicamentelor se datorează în mare parte creșterii ușoare a prețurilor și orientării pieței către produse inovative, care sunt mai costisitoare.

În ciuda acestui avans, piața continuă să fie dominată de importuri, care reprezintă aproximativ 91,6% din valoare și 85% din volum, iar producția autohtonă de medicamente se menține la o cotă de doar 8,4%. În 2024, importurile au totalizat 249,4 milioane de euro, iar producția autohtonă a atins valoarea de 23 milioane de euro.

Medicamentele importate din Germania sunt cele mai prezente pe piața din Moldova, având o cotă de 19%, urmate de România (10%), Ungaria (8%), Turcia (8%) și Slovenia (7%). Printre cele mai importate medicamente se numără Ibuprofenul (4,94 milioane de euro), Dapagliozinum (4,76 milioane de euro), Rivaroxabanum (4,63 milioane de euro), Rosuvastatinum (3,76 milioane de euro) și Ceftriaxonum (2,88 milioane de euro).

De asemenea, topul celor mai mari producători externi este dominat de Gedeon Richter (16,59 milioane de euro), KRKA (15,21 milioane de euro), Berlin-Chemie (12,41 milioane de euro), World Medicine (7,95 milioane de euro) și Nobel (7,90 milioane de euro). În rândul producătorilor locali, cei mai mari jucători sunt SC Balkan Pharmaceuticals SRL (16,78 milioane de euro), Farmaprim SRL (3,18 milioane de euro) și SC Flumed-Farm SRL (1,34 milioane de euro).

Din punct de vedere al medicamentelor, cel mai mult au fost importate Ibuprofenum în sumă 4,94 milioane de euro, Dapagliozinum – 4,76 milioane de euro, Rivaroxabanum – 4,63 milioane de euro, Rosuvastatinum – 3,76 milioane de euro și Ceftriaxonum – 2,88 milioane de euro

În ceea ce privește importurile, cei mai mari importatori de medicamente din Republica Moldova în 2024 au fost Dita Estfarm SRL (103,67 milioane de euro), RihPanGalFarma SRL (52,22 milioane de euro), Tetis International Co SRL (43,50 milioane de euro) și Becor SRL (11,45 milioane de euro).

Creșterea vânzărilor de medicamente autohtone depășește cu mult pe cea a produselor importate, cu o diferență de aproape trei ori (22% față de 8%). Acest trend sugerează un interes tot mai mare pentru produsele fabricate local, chiar dacă importurile rămân dominante în ceea ce privește valoarea pieței.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#antiinflamator #diabet #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat joi o reducere a dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, după ce inflația în zona euro a coborât sub obiectivul oficial de 2%. Rata dobânzii la depozite a fost redusă la 2%, de la maximul de 4% atins în 2023.

Decizia vine într-un moment critic pentru economia zonei euro, afectată de creșterea tensiunilor geopolitice, încetinirea creșterii economice și incertitudinile provocate de politicile tarifare agresive ale președintelui american Donald Trump.

Conform datelor publicate recent, inflația în zona euro a ajuns în luna mai la 1,9%, sub ținta BCE și sub așteptările analiștilor. Totuși, ritmul de creștere economică rămâne modest, cu un avans de doar 0,3% în primul trimestru din 2025, ceea ce limitează optimismul privind relansarea economică.

Potrivit comunicatului BCE, decizia de reducere a dobânzilor se bazează pe o reevaluare a perspectivelor inflaționiste, a dinamicii inflației de bază și a eficienței transmiterii politicii monetare.

Un factor de risc major identificat de economiști este politica tarifară promovată de Donald Trump, care amenință să afecteze în mod direct sectoare-cheie ale economiei europene, precum industria siderurgică și cea auto. Tarifele suplimentare anunțate de SUA ar putea afecta competitivitatea exportatorilor europeni și ar adăuga un nou strat de incertitudine economică.

Deși în prezent Uniunea Europeană nu a luat măsuri retaliatorii, liderii blocului au transmis că sunt gata să răspundă, dacă politica tarifară a Washingtonului va continua să escaladeze. În plus, există preocupări privind impactul major al creșterii cheltuielilor pentru apărare asupra bugetelor publice și echilibrelor economice în interiorul zonei euro.

Reducerea dobânzilor marchează începutul unui posibil ciclu de relaxare monetară, însă BCE păstrează un ton precaut, având în vedere fragilitatea economică și volatilitatea geopolitică. Analiștii consideră că ritmul viitor al reducerilor de dobândă va depinde de evoluția inflației, a politicilor comerciale globale și a riscurilor de securitate în Europa.