Moldovenii refuză joburile? Belous: Fabricile aduc muncitori străini după verificări SIS

15 Mai 2026, 12:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Mai 2026, 12:46 // Actual //  Grîu Tatiana

Fosta ministră a Finanțelor și deputata, Victoria Belous, afirmă că muncitorii străini angajați în Republica Moldova sunt verificați minuțios de instituțiile statului și că agenții economici recurg la această soluție doar atunci când nu găsesc personal local.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la Exclusiv TV, unde Belous a respins acuzațiile potrivit cărora muncitorii moldoveni ar fi concediați pentru a face loc angajaților din alte țări.

„Agenții economici, atunci când optează să aducă muncitori, ei niciodată nu optează să concedieze pe cineva local și, în schimb, să angajeze un străin. Ei tot preferă să lucreze cu angajați din Republica Moldova”, a declarat deputata.

Potrivit acesteia, există cazuri în care companiile nu reușesc să găsească personal, chiar și atunci când oferă salarii atractive. Belous a dat exemplul unei fabrici din Orhei.

„O fabrică din Orhei angajează lucrători străini, dar nu îi angajează pentru că ar concedia cetățeni ai Republicii Moldova. Au o linie de producere liberă, la care nu găsesc cetățeni, cu un salariu minim brut de 12 000 de lei”, a spus ea.

Deputata a insistat că muncitorii străini nu ajung în țară fără controale din partea autorităților.

„Lucrătorii străini nu sunt aduși pur și simplu la număr. Există un filtru, există proceduri prin care se verifică integritatea acestor persoane”, a afirmat Belous.

Ea a precizat că în procesul de verificare sunt implicate mai multe instituții ale statului, inclusiv Ministerul Afacerilor Interne, Biroul Migrație și Azil și Serviciul de Informații și Securitate: „Nu doar un singur organ examinează aceste cereri”.

Victoria Belous a vorbit și despre modul în care funcționează sistemul de șomaj și angajare prin intermediul statului.

„În câteva luni, agenția reușește să prezinte trei oferte de muncă persoanelor înregistrate ca șomeri. Deja este dreptul lor să accepte aceste oferte sau nu”, a declarat ea.

Totodată, deputata a susținut că o parte dintre persoane refuză angajarea oficială pentru a nu pierde indemnizațiile: „Sunt și cazuri când nu acceptă să li se plătească oficial pentru că și-ar pierde acest statut de șomeri”.

Anterior, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu, declara că Republica Moldova are nevoie de aproximativ 300 000 de angajați pentru a atinge nivelul minim de productivitate al Uniunii Europene.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Sept. 2026, 16:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
29 Sept. 2026, 16:14 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o etapă mai complicată de implementare a Planului de Creștere finanțat de Uniunea Europeană. În a doua jumătate a anului 2026, autoritățile trebuie să realizeze 40 de acțiuni, printre care lichidarea a peste 10 întreprinderi de stat neprofitabile și reorganizarea altor 15 entități, a declarat secretarul general adjunct a Guvernului, Lilia Dabija, în cadrul emisiunii „Obiectiv Comun” de la TVR Moldova.

Potrivit acesteia, Planul de Creștere pentru Republica Moldova, în valoare de 1,9 miliarde de euro, conține 153 de acțiuni repartizate pentru anii 2025–2027. Până în prezent, din cele 48 de măsuri planificate pentru anul 2025 și prima jumătate a anului 2026 au fost realizate 46.

Dabija a precizat că pentru a doua jumătate a anului 2026 sunt prevăzute 40 de acțiuni, „mult mai complexe” decât cele implementate până acum.

Una dintre cele mai importante măsuri vizează întreprinderile de stat. Guvernul are în vedere lichidarea a peste 10 entități care nu mai sunt profitabile și reorganizarea altor 15 în alte forme juridice.

Potrivit Liliei Dabija, procesul a început deja, iar o listă a întreprinderilor vizate există încă din 2023. Aceasta a fost elaborată în urma unei evaluări a entităților publice după mai multe criterii, fiind stabilite companiile care urmează să fie reorganizate, lichidate, privatizate sau excluse de la privatizare.

Secretarul general adjunct a Guvernului a explicat că o parte dintre întreprinderile propuse pentru lichidare nu mai activează de ani buni, nu mai au angajați și nici structuri de conducere, dar continuă să figureze în registre și să genereze anumite costuri pentru stat.

În cazul entităților care vor fi reorganizate, autoritățile intenționează să mențină în mare parte personalul și să eficientizeze procesele interne. Unele întreprinderi ar putea fi transformate în societăți pe acțiuni sau absorbite în structuri mai mari.

Dabija a oferit drept exemplu reforma întreprinderilor din sectorul silvic. În prezent există peste 18 întreprinderi de stat în domeniu, iar planul autorităților prevede comasarea acestora într-o singură structură și reorganizarea ulterioară într-o societate pe acțiuni.

Planul de Creștere este condiționat de realizarea măsurilor asumate, fiecare acțiune are o anumită valoare financiară. După validarea lor de către Comisia Europeană, sumele sunt debursate în bugetul Republicii Moldova.

Totodată, 25% din fiecare tranșă debursată trebuie investită în proiecte de dezvoltare, în special în infrastructură. Potrivit Liliei Dabija, nouă proiecte sunt deja într-o etapă avansată de pregătire, printre acestea fiind și construcția Spitalului Regional Bălți, cu o valoare de peste 116 milioane de euro.