Moldovenii trimit tot mai puțini bani acasă

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul I 2024 au scăzut cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 435,33 milioane USD. Acest volum reprezintă 11,5% din PIB. Reducerea a fost în mare parte cauzată de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 17,75 milioane USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Intrările remiterilor din țările CSI s-au diminuat de 2,0 ori, reprezentând 8,9% din total, în timp ce cele din Uniunea Europeană au scăzut cu 0,4%, dar au rămas majoritare cu o pondere de 58,6% din totalul remiterilor. Pe de altă parte, remiterile din alte țări au înregistrat o creștere de 7,2%, având o pondere de 32,5% din totalul remiterilor personale.

În ceea ce privește remiterile personale plătite către nerezidenți, acestea au crescut cu 16,5%, datorită majorării transferurilor personale cu 12,70 milioane USD. Creșteri semnificative ale ieșirilor au fost înregistrate pentru Uniunea Europeană și alte țări. Remiterile către UE au crescut cu 24,4%, constituind 56,6% din total, iar cele către alte țări au crescut cu 27,6%, ajungând la 25,0% din total. Ieșirile destinate țărilor CSI s-au diminuat cu 11,2%, reprezentând 18,4% din totalul ieșirilor de remiteri personale.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trimiteri #remitențe #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului Brent a scăzut miercuri cu mai mult de 2% după apariția informațiilor privind planurile OPEC+ de a continua majorarea producției. Analiștii avertizează că până la sfârșitul anului pe piața globală se va forma un excedent semnificativ de petrol, notează Reuters.

Potrivit Reuters, cartelul și partenerii săi vor discuta posibilitatea unei noi creșteri a producției în luna octombrie, decizia urmând să fie luată la reuniunea programată pentru duminică. Anterior, grupul a convenit o majorare a cotelor cu aproximativ 2,2 milioane barili pe zi, în perioada aprilie–septembrie, ceea ce a dus la revenirea pe piață, cu mai bine de un an mai devreme decât planificat, a unor volume reduse în trecut pentru susținerea prețurilor.

În paralel, și țările din afara OPEC își sporesc producția. Agenția Internațională a Energiei estimează un excedent global de circa 2 milioane barili pe zi în 2025, cu o ofertă care ar urma să crească în medie cu 2,5 milioane barili/zi, în timp ce cererea se va majora cu doar 680.000 barili/zi.

În urma informațiilor privind posibila decizie a OPEC+, cotația Brent a scăzut cu 2,1%, la 67,72 dolari/baril, față de maximul atins marți – cel mai ridicat nivel al ultimei luni. Ulterior, pierderile s-au redus, iar la ora 16:30 (ora Moscovei) Brent se tranzacționa la 68,2 dolari/baril. De la începutul anului, prețul petrolului a coborât cu circa 9%.

Experții subliniază că volumele reale suplimentare care vor ajunge pe piață ar putea fi mai mici decât cele anunțate, deoarece unele state limitează extracția pentru a compensa supraproducția anterioară, iar altele au constrângeri tehnice. Totuși, în august, țările OPEC au majorat producția cu 400.000 barili/zi, conform planului, mai mult de jumătate din creștere fiind asigurată de Arabia Saudită.