Moldovenii trimit tot mai puțini bani acasă

Remiterile personale primite de rezidenții Republicii Moldova în trimestrul I 2024 au scăzut cu 6,5% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, totalizând 435,33 milioane USD. Acest volum reprezintă 11,5% din PIB. Reducerea a fost în mare parte cauzată de diminuarea transferurilor personale, care au scăzut cu 17,75 milioane USD, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

Intrările remiterilor din țările CSI s-au diminuat de 2,0 ori, reprezentând 8,9% din total, în timp ce cele din Uniunea Europeană au scăzut cu 0,4%, dar au rămas majoritare cu o pondere de 58,6% din totalul remiterilor. Pe de altă parte, remiterile din alte țări au înregistrat o creștere de 7,2%, având o pondere de 32,5% din totalul remiterilor personale.

În ceea ce privește remiterile personale plătite către nerezidenți, acestea au crescut cu 16,5%, datorită majorării transferurilor personale cu 12,70 milioane USD. Creșteri semnificative ale ieșirilor au fost înregistrate pentru Uniunea Europeană și alte țări. Remiterile către UE au crescut cu 24,4%, constituind 56,6% din total, iar cele către alte țări au crescut cu 27,6%, ajungând la 25,0% din total. Ieșirile destinate țărilor CSI s-au diminuat cu 11,2%, reprezentând 18,4% din totalul ieșirilor de remiteri personale.

Rolul remitenţelor în toată lumea, nu doar în Moldova, este de a finanţa consumul. Faptul că aceste remitenţe nu au contribuit în mod direct la creşterea investiţiilor, nu s-au transformat direct în investiţii, este o situaţie absolut normală pentru că factorii principali care au determinat emigrarea şi, respectiv, creşterea remitenţelor au fost de ordin social-economic, adică din cauza sărăciei, cei care au plecat nu au reuşit din surse interne să acopere acest consum. Respectiv, remitenţele în mod logic vin să compenseze această insuficienţă de venituri la nivel local.

Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrație, peste 237 mii de familii din Republica Moldova primesc bani de la rudele aflate la muncă peste hotare, iar aproape jumătate din acestea depind în totalitate de remitențe.

În prezent, estimativ, peste hotarele Republicii Moldova se află circa 1 milion de cetățeni.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#trimiteri #remitențe #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Agenția Proprietății Publice a publicat „Raportul privind valoarea de bilanț a patrimoniului întreprinderilor de stat, la situația din 1 ianuarie 2025. Datele agregate pentru 161 de întreprinderi de stat indică un portofoliu cu 23,10 miliarde lei capital propriu, 12,03 miliarde lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,72 miliarde lei valoarea terenurilor aflate în folosință. Profitul net cumulat raportat este de 511,78 milioane lei.

Din totalul raportat, întreprinderile din portofoliul Agenției Proprietății Publice concentrează grosul patrimoniului: 20,80 mld. lei capital propriu (≈ 90% din total), 505,74 mln. lei profit net (≈ 99% din total), 9,50 mld. lei imobilizări corporale și mijloace fixe și 1,63 mld. lei valoarea terenurilor.

Cele mai mari valori de capital propriu apar la: I.S. „Administrația de Stat a Drumurilor” – 13,79 mld. lei (și cea mai mare valoare a mijloacelor fixe: 5,23 mld. lei), I.S. „Calea Ferată din Moldova” – 3,14 mld. lei capital propriu (dar cu pierderi mari) și I.S. „Aeroportul Internațional Chișinău” – 1,24 mld. lei capital propriu.

La capitolul profit net, se detașează: Aeroportul Internațional Chișinău – 337,07 mln. lei profit, Poșta Moldovei – 52,87 mln. lei, Portul Fluvial Ungheni – 37,57 mln. lei, MOLDATSA – 29,49 mln. lei.

În ceea ce privește pierderile, Calea Ferată din Moldova a contabilizat 322,63 mln. lei, Moldelectrica – -62,25 mln. lei, Moldtranselectro – -38,79 mln. lei și Aeroportul Internațional Mărculești – -23,58 mln. lei.

Suprafața totală a imobilelor raportate ajunge la 20,52 milioane m², însă doar 161,6 mii m² sunt transmise în locațiune/comodat (sub 1% din total). Suprafața terenurilor aflate în folosință este de 541,47 milioane metri pătrați.