Moldovenii vor avea carduri europene de sănătate și acces la medicina transfrontalieră. Care e diferența?

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM) elaborează cadrul normativ care să prevadă acordarea asistenței medicale în baza unui card european de sănătate. Ion Dodon, directorul general al CNAM, a declarat în cadrul emisiunii „Consens Național” de la Rlive că autoritățile și-au propus să finalizeze procesul de racordare a legislației până în decembrie 2025.

„Cardul european de sănătate presupune că un cetățean al Republicii Moldova poate solicita pentru o perioadă scurtă de timp un card care să îi asigure asistență medicală urgentă pe teritoriul unui alt stal al Uniunii Europene. CNAM va chita plata pentru aceste servicii medicale de urgență efectuate în străinătate. La fel, un cetățean al unui stat membru al UE va putea să primească, în caz de urgență, asistență medicală pe teritoriul țării noastre dacă dispune de un astfel de card”, a mai spus Ion Dodon.

Potrivit directorului general CNAM, cardul european de sănătate poate asigura accesul la serviciile medicale pe o perioadă de câteva luni în caz de urgență. Situațiile programate vor face parte din medicina transfrontalieră care prevede internarea la alegerea cetățeanului, dar conform prevederilor legale.

„Cetățeanul își poate alege singuri o instituție medicală pe care o consideră mai sigură și mai bună pentru el pe teritoriul altui stat al Uniunii Europene. El va solicita o aprobare din partea CNAM. După tratament, pacientul va prezenta o notă de plată și CNAM îi va restitui banii pentru tratamentul efectuat dacă acesta ar fi avut loc într-o instituție medicală din țară. Dacă serviciul va fi mai scump, atunci diferența o va achita cetățeanul din resursele proprii”, a menționat Ion Dodon.

El a adăugat că Guvernul urmează să adopte acte normative care vor stabili tipurile de servicii medicale acordate în străinătate și condițiile de acces la ele. Totodată, CNAM va institui un punct focal care va gestiona cererile de programare pentru asistență medicală pe teritoriul altui stat și de achitare pentru serviciile medicale primite peste hotare.

#card european #proces de aderare #CNAM #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Europa se confruntă cu o nouă presiune pe piața carburanților, iar motorina a ajuns în centrul crizei. Marja dintre prețul angro al motorinei și cel al țițeiului a trecut pentru prima dată de 100 de dolari pe baril, ajungând la aproximativ 104 dolari în sudul Europei.

Pe piața internațională ar lipsi în prezent între 1,3 și 1,4 milioane de barili de motorină pe zi, adică aproximativ 15–20% din volumele tranzacționate în mod normal. Restricțiile asupra exporturilor rusești, scăderea stocurilor și problemele de aprovizionare din Asia pun și mai multă presiune pe piața europeană.

Situația este atât de tensionată încât Europa caută motorină la mii de kilometri distanță. Aproximativ 90.000 de tone de motorină sunt transportate din Coreea de Sud spre nord-vestul Europei, pe o rută de peste 12.000 de mile, adică aproximativ 19.000 de kilometri. Europa a importat, de asemenea, motorină din Mexic în august, pentru prima dată în ultimii șapte ani.

În India, rafinăriile încearcă să acopere o parte din deficit și funcționează la 105–108% din capacitatea nominală. Producătorii indieni pun accent pe motorină, inclusiv în detrimentul combustibilului pentru aviație, pe fondul cererii ridicate și al deficitului mondial de distilate.

Presiunea vine și dinspre petrol. Țițeiul a trecut din nou de 100 de dolari pe baril, după escaladarea conflictului dintre Statele Unite și Iran. WTI a depășit 102 dolari, iar Brent a ajuns la peste 107 dolari pe baril.

În același timp, Europa intră în toamnă cu depozitele de gaze umplute în proporție de aproximativ 67%. La 8 septembrie, nivelul era de 67,3%, cu circa 12,8 miliarde de metri cubi mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut.

Mai multe state europene au început deja să intervină pentru a limita efectul scumpirilor. Italia a prelungit reducerea fiscală pentru motorină, cu un efect de aproximativ 17 eurocenți pe litru, în timp ce Germania limitează majorările de preț la benzinării la o singură dată pe zi. Bulgaria oferă compensații consumatorilor vulnerabili, iar Turcia folosește un mecanism fiscal prin care încearcă să amortizeze automat creșterile de preț.

Problema este că reducerile de taxe și compensațiile pot tempera prețul plătit de consumatori, dar nu pot rezolva lipsa fizică de motorină. Iar efectele nu se opresc la stațiile de alimentare: motorina este esențială pentru transport, agricultură, logistică, construcții și industrie, astfel că scumpirea ei poate ajunge în prețurile alimentelor și ale altor bunuri și servicii.

#criza carburanților #Europa #motorina