Monedele digitale: ținta escrocilor. Un bărbat a primit 15 ani de închisoare pentru fraudă

Roger Nils-Jonas Karlsson, un suedez căutat de poliția americană, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce ar fi fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolari, scrie playtech.ro.

Bărbatul a fost acuzat de fraudă de valori mobiliare, fraudă bancară și de spălare de bani.

Suedezul a fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolarii, a declarat joi Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.

Escrocheriile au început în 2011

Autoritățile americane spun că Roger Nils-Jonas Karlsson, în vârstă de 47 de ani, a condus un sistem de fraudă a investițiilor din 2011 până la arestarea sa în Thailanda în iunie 2019. El a pledat vinovat în martie.

Conform documentelor instanței, Karlsson a încurajat victimele să cumpere acțiuni într-un sistem numit „Eastern Metal Securities” folosind criptomonede precum Bitcoin.

Escrocul le promitea oamenilor „rentabilități astronomice”, convingânu-i să investească.

Fondurile plătite de aceste victime au fost în schimb direcționate către conturile bancare personale ale lui Karlsson, unde banii au fost cheltuiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux.

Bărbatul ar fi cumpărat, cu banii investitorilor păcăliți, case scumpe, un cal de curse și o stațiune din Thailanda.

Pe lângă cei 15 ani de închisoare, escrocul va fi nevoit să renunțe și la bunurile dobândite cu banii obținuți ilegal.

#monede digitale #bitcoin #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.