Monedele digitale: ținta escrocilor. Un bărbat a primit 15 ani de închisoare pentru fraudă

09 Iul. 2021, 16:36
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
09 Iul. 2021, 16:36 // Actual //  MD Bani

Roger Nils-Jonas Karlsson, un suedez căutat de poliția americană, a fost condamnat la 15 ani de închisoare, după ce ar fi fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolari, scrie playtech.ro.

Bărbatul a fost acuzat de fraudă de valori mobiliare, fraudă bancară și de spălare de bani.

Suedezul a fraudat mai mult de 3.500 de victime, cu peste 16 milioane de dolarii, a declarat joi Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii.

Escrocheriile au început în 2011

Autoritățile americane spun că Roger Nils-Jonas Karlsson, în vârstă de 47 de ani, a condus un sistem de fraudă a investițiilor din 2011 până la arestarea sa în Thailanda în iunie 2019. El a pledat vinovat în martie.

Conform documentelor instanței, Karlsson a încurajat victimele să cumpere acțiuni într-un sistem numit „Eastern Metal Securities” folosind criptomonede precum Bitcoin.

Escrocul le promitea oamenilor „rentabilități astronomice”, convingânu-i să investească.

Fondurile plătite de aceste victime au fost în schimb direcționate către conturile bancare personale ale lui Karlsson, unde banii au fost cheltuiți pentru achiziționarea unor bunuri de lux.

Bărbatul ar fi cumpărat, cu banii investitorilor păcăliți, case scumpe, un cal de curse și o stațiune din Thailanda.

Pe lângă cei 15 ani de închisoare, escrocul va fi nevoit să renunțe și la bunurile dobândite cu banii obținuți ilegal.

 

21 Sept. 2026, 09:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
21 Sept. 2026, 09:14 // Actual //  Grîu Tatiana

Chișinăul se schimbă. Se construiește, se înalță, se modernizează. Dar, printre clădirile noi din sticlă și beton, orașul își ascunde o altă față: veche, abandonată și uitată. Aproape o mie de monumente istorice și de arhitectură se află în municipiul Chișinău. Sunt clădiri care păstrează memoria orașului, dar care, în loc să fie restaurate, se transformă încet în ruine. Unele au fațade degradate, atele sunt înconjurate de construcții moderne care le sufocă. Sunt cazuri când lucrările începute se opresc… Iar în spatele acestui peisaj trist, de cele mai multe ori, se ascund procedurile birocratice.

Arhitecții susțin că una dintre principalele probleme este modul în care funcționează Consiliul Național al Monumentelor Istorice (CNMI), instituție care examinează proiectele din zona istorică a Capitalei.

Problemele legate de activitatea Consiliului nu sunt însă noi. În 2022, Centrul Național Anticorupție a identificat riscuri de corupție în activitatea CNMI, inclusiv posibile conflicte de interese între membrii Consiliului și beneficiarii proiectelor. Instituția a recomandat atunci măsuri pentru reducerea acestor riscuri. Ministerul Culturii afirmă că, între timp, cadrul de organizare și funcționare al Consiliului a fost revizuit, inclusiv în ceea ce privește prevenirea și gestionarea conflictelor de interese, examinarea documentației și publicarea deciziilor.

Totuși, rămâne întrebarea, de ce componența Consiliului de ani buni rămâne, în mare parte stabilă. În 2025, pentru funcțiile de membri au aplicat 10 arhitecți și trei reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale. Cinci dintre membrii care făceau parte din Consiliu în 2022 și-au continuat mandatul și după concursul din 2025.