Mozambicul a început să exporte gaz natural lichefiat spre Europa

Mozambicul, o ţară din sud-estul Africii, a demarat duminică exporturile de gaze naturale lichefiate, care ar putea ajuta Europa să facă faţă crizei energetice provocate de diminuarea livrărilor de gaze ruseşti, transmite Bloomberg.

„Este o mare onoare să anunţ debutul primelor exporturi de gaze naturale lichefiate. Nava „British Sponsor” a părăsit apele Mozambicului cu destinaţia Europa”, a anunţat preşedintele Filipe Nyusi într-un mesaj video.

Este vorba despre primul export realizat în cadrul unui contract pe termen lung încheiat cu grupul petrolier britanic BP, care acoperă întreaga cantitate de gaze lichefiate produsă în Mozambic.

Acest prim cargo a fost încărcat cu gaze lichefiate produse la facilitatea plutitoare Coral Sul, gestionată de grupul petrolier italian Eni, care are o capacitate de producţie de 3,4 milioane de tone pe an, adică echivalentul unei treimi din importurile totale de gaze lichefiate ale Marii Britanii în anul 2021.

Directorul general de la Eni, Claudio Descalzi, a salutat ceea ce a numit un „progres semnificativ” în strategia companiei de a face din gazele lichefiate o sursă „care poate contribui în mod semnificativ la securitatea energetică a Europei, în special prin diversificarea surselor de aprovizionare”.

Mozambicul, una dintre cele mai sărace ţări ale lumii, îşi pune mari speranţa în vastele sale zăcăminte de gaze naturale, cele mai mari identificate vreodată la sud de Sahara, care au fost descoperite în 2010 în nordul provinciei Cabo Delgado. După ce vor putea fi exploatate aceste zăcăminte ar putea face din Mozambic unul dintre primii zece mai exportatori de gaze lichefiate din lume.

Însă provincia Cabo Delgado, cu populaţie majoritar musulmană, este afectată de atacurile militanţilor islamişti afiliaţi grupării Statul Islamic, care au făcut aproape 4.000 de victime începând din luna octombrie 2017, potrivit ONG-ului Acled care colectează date din zonele de conflict. Un atac de amploare în anul 2021 în oraşul Palma, amplasat în zona de coastă, a determinat grupul francez TotalEnergies să îşi suspende un proiecte de gaze cu o valoare de 16,5 miliarde de euro. Un alt proiect al gigantului american ExxonMobil este de asemenea suspendat.

#Mozambic #gaz natural lichefiat #Europa

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.

#angajati #salarii #stat