Muncitorii din străinătate sunt mai scumpi! Ministrul Muncii: În țară avem aproape 300.000 de oameni care pot lucra

Autoritățile susțin că noile reguli privind organizarea șederii străinilor au scopul de a proteja accesul cetățenilor Republicii Moldova la locurile de muncă, iar aducerea forței de muncă din alte state va deveni mai costisitoare decât angajarea persoanelor din țară, a declarat ministrul Muncii, Natalia Plugaru.

Potrivit oficialului, măsura urmărește stimularea angajării cetățenilor moldoveni și valorificarea potențialului existent pe piața internă a muncii.

„Prin această măsură, de fapt, noi protejăm accesul la muncă a persoanelor din Republica Moldova, pentru că în momentul actual aducerea forței de muncă din alte țări devine mai scumpă decât angajarea persoanelor din Republica Moldova”, a declarat ministrul.

Natalia Plugaru a precizat că Republica Moldova încă dispune de un potențial semnificativ de forță de muncă nevalorificată. Deși rata de ocupare a crescut de la 50% în 2019 la aproximativ 57% în perioada 2024–2025, sute de mii de persoane apte de muncă rămân inactive.

Datele prezentate de ministru arată că în categoria de vârstă 25–54 de ani aproximativ 286.000 de persoane nu lucrează, deși sunt considerate active din punct de vedere al capacității de muncă.

Dintre acestea, aproape 100.000 de persoane nu sunt încadrate în câmpul muncii din cauza responsabilităților familiale, precum îngrijirea copiilor sau a persoanelor în vârstă. Alte aproximativ 57.000 nu lucrează din motive de sănătate, iar circa 96.000 activează sezonier peste hotarele țării.

Ministrul consideră că soluția nu este exclusiv importul de muncitori, ci și reducerea barierelor care împiedică integrarea persoanelor inactive pe piața muncii.

În acest sens, autoritățile intenționează să promoveze programe de recalificare și formare profesională, argumentând că o parte dintre persoanele inactive nu se angajează deoarece competențele pe care le dețin nu mai corespund cerințelor actuale ale angajatorilor.

Anterior, ministrul Economiei, Eugen Osmochescu a declarat că Republica Moldova are nevoie de 100 de mii de muncitori străini pentru a a majora productivitatea economiei la nivelul minim al UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plugaru #angajati #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.