Moldova își face rezerve strategice de carburanți: Guvernul pregătește stocuri pentru situații de criză

Republica Moldova va crea, în premieră, rezerve strategice de carburanți, după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege privind securitatea aprovizionării cu produse petroliere. Autoritățile spun că măsura este necesară pentru ca țara să poată face față unor eventuale crize energetice, blocaje de import sau scumpiri provocate de tensiunile internaționale.

Proiectul, elaborat de Ministerul Energiei, prevede crearea unui sistem național de stocuri de urgență pentru benzină, motorină și alte produse petroliere. Astfel, statul va avea rezerve suficiente pentru a interveni rapid în cazul unor probleme majore de aprovizionare.

Potrivit documentului, Moldova va trebui să dețină stocuri echivalente cu minimum 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern, după modelul aplicat în Uniunea Europeană. Gestionarea rezervelor va fi făcută de o Entitate Centrală de Stocare, care urmează să fie creată sau desemnată de Guvern.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a declarat că proiectul vine într-un context internațional tot mai instabil, marcat de conflicte și tensiuni geopolitice care afectează piețele energetice.

„Evoluțiile geopolitice recente, inclusiv tensiunile din Orientul Mijlociu, au arătat încă o dată cât de fragilă poate fi stabilitatea piețelor internaționale de energie și a lanțurilor de aprovizionare cu produse petroliere. În astfel de condiții, securitatea aprovizionării nu mai este o noțiune tehnică sau abstractă, ci se reflectă direct în prețurile de la pompă, în mobilitatea oamenilor și în funcționarea economiei de zi cu zi”, a declarat ministrul.

Autoritățile amintesc că Republica Moldova depinde aproape integral de importurile de carburanți, deoarece nu are producție proprie de țiței și nici rafinării. În aceste condiții, orice criză externă sau blocaj logistic poate afecta rapid piața internă și prețurile la pompă.

Modelul propus prevede împărțirea responsabilităților între stat și companiile petroliere. Jumătate din obligația de stocare va reveni Entității Centrale de Stocare, iar cealaltă jumătate importatorilor de produse petroliere.

Implementarea sistemului va avea loc treptat, pe parcursul a opt ani, iar nivelul complet al rezervelor strategice urmează să fie atins până la 1 iulie 2034. Cel puțin jumătate dintre stocuri vor trebui păstrate pe teritoriul Republicii Moldova, iar restul vor putea fi depozitate în alte state, în baza unor acorduri bilaterale.

Proiectul prevede și instituirea unei contribuții speciale pentru finanțarea rezervelor de urgență. În perioada de tranziție, aportul estimativ va fi de 0,48 lei pentru fiecare litru de benzină, motorină sau kerosen și pentru fiecare kilogram de GPL și păcură. Banii vor fi folosiți pentru achiziția combustibilului, depozitarea și administrarea rezervelor strategice.

În cazul unei crize, utilizarea stocurilor de urgență va fi decisă în cadrul mecanismului național de management al crizelor, pentru ca statul să poată interveni rapid și să evite probleme majore de aprovizionare.

#rezerve de combustibil #criza de petrol #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Pista 09-27 a Aeroportului Internațional Chișinău, construită inițial ca soluție provizorie pentru menținerea operațiunilor în perioada reabilitării pistei principale, a devenit în prezent infrastructura utilizată pentru traficul curent, deși nu mai corespunde cerințelor actuale, susține platforma specializată Runway08.

Potrivit sursei, pista de 2.383 de metri a fost concepută exclusiv ca variantă de rezervă în perioada în care aeroportul se afla în concesiune. Autorii postării afirmă însă că actuala administrație nu pare să ia în calcul reparația capitală a pistei principale, cu o lungime de 3.590 de metri, iar activitatea continuă să se desfășoare pe pista secundară.

Runway08 susține că această situație generează mai multe probleme operaționale. Printre acestea se numără apropierea de tip „offset” pentru aterizările pe pista 27, care presupune alinierea aeronavelor cu axul pistei doar în faza finală a apropierii, precum și particularitățile reliefului pe direcția pistei 09, care complică procedurile de aterizare și decolare.

Autorii mai atrag atenția asupra limitărilor de performanță la decolare pentru aeronavele de mari dimensiuni. Din cauza lungimii reduse a pistei și a obstacolelor din apropiere, companiile aeriene ar fi nevoite să reducă greutatea aeronavelor, ceea ce poate însemna mai puțini pasageri, mai puține bagaje sau mai puțin combustibil la bord.

O altă problemă invocată este timpul mai mare necesar pentru eliberarea pistei active, cauzat de lipsa unor căi de rulare funcționale la capetele pistei, inclusiv din cauza închiderii de mai mulți ani a căii A2.

Potrivit Runway08, toate aceste limitări obligă controlorii de trafic aerian să mărească distanțele minime dintre aeronave pentru a menține siguranța operațiunilor. Consecințele ar fi întârzieri mai frecvente, un consum mai mare de combustibil și o eficiență redusă a operării zborurilor comerciale.

Platforma susține că situația evidențiază necesitatea unor investiții în infrastructura aeroportuară și a reabilitării pistei principale pentru a face față traficului aerian în creștere.