Inflația accelerată pune presiune pe bani: statul se împrumută tot mai scump

Creșterea inflației pe fondul tensiunilor și conflictului din Iran ar putea influența costurile împrumuturilor pe piața internă din Republica Moldova, însă situația poate fi gestionată, susține ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

„O inflație mai mare ar putea influența împrumuturile pe piața internă, dar nu este nimic ce nu poate fi gestionat și atât timp cât este pentru depășirea unei situații de moment. Este un șoc suplimentar pe care trebuie să-l absorbim”, a declarat ministrul.

Declarațiile vin în contextul în care efectele conflictului din Orientul Mijlociu și fluctuațiile de pe piețele energetice amplifică presiunile inflaționiste, iar costurile de finanțare încep deja să urce.

Datele Ministerului Finanțelor arată că rata medie ponderată a dobânzii la valorile mobiliare de stat vândute pe piața internă a ajuns la 9,35% în primele patru luni ale anului 2026, în creștere cu 0,27 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut.

Cele mai mari dobânzi au fost înregistrate la valorile mobiliare cu maturități de 182 și 364 de zile, unde randamentele au depășit 9,5%. În cazul obligațiunilor de stat pe termen mai lung, dobânzile au variat între 6,98% și 8%.

În paralel, perspectivele privind evoluția prețurilor indică noi presiuni. Potrivit ultimului Raport asupra inflației publicat de Banca Națională a Moldovei, inflația este estimată la aproximativ 7,3% în trimestrul II din 2026 și ar urma să ajungă la circa 8% în trimestrul III.

BNM anticipează că vârful inflației va fi atins în trimestrul IV al anului 2026 și la începutul anului 2027, perioadă în care ritmul anual de creștere a prețurilor ar putea depăși 8,5%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #inflație #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.