După ratarea a 170 de milioane de dolari de la FMI, Guvernul spune că nu mai caută finanțare

20 Mai 2026, 12:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
20 Mai 2026, 12:40 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră într-o nouă etapă a relației cu Fondul Monetar Internațional, în care accentul nu mai este pus pe obținerea de finanțare, ci pe coordonarea politicilor economice și fiscale, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

Potrivit acestuia, autoritățile nu au solicitat un nou acord de finanțare cu FMI, ci un acord de coordonare a politicilor, pe care îl consideră un semn al maturizării economice a țării.

„Nu-i vorba că FMI nu ne dă bani. Noi nici nu am solicitat un acord de finanțare. Am solicitat un acord de coordonare a politicilor”, a declarat ministrul.

Gavriliță a precizat că Republica Moldova dispune în prezent de suficiente surse pentru investiții, în special prin fondurile europene, iar rolul noului acord este de a conveni asupra reformelor și măsurilor necesare pentru reducerea deficitului și consolidarea cadrului fiscal și economic.

Ministrul susține că un astfel de acord ar urma să consolideze imaginea Republicii Moldova în fața partenerilor externi și a instituțiilor financiare internaționale.

„Este deja un alt nivel. Nu mai este o situație în care suntem nevoiți să apelăm la finanțare de nevoie, dar coordonăm politici și viziuni”, a afirmat Gavriliță.

Oficialul a mai menționat că una dintre direcțiile convenite cu FMI este reducerea graduală a deficitului bugetar spre standardele europene, apropiate de nivelul de 3%.

În același timp, ministrul consideră că Republica Moldova va trebui să reducă treptat dependența de împrumuturile concesionale și să se orienteze spre finanțare în condiții de piață.

„Va trebui să fim prezenți pe piață, va trebui să avem eurobonduri și să fim un stat care primește reacția pieței”, a spus Gavriliță.

Precedentul program cu FMI s-a încheiat la sfârșitul lunii octombrie 2025. Republica Moldova nu a primit însă ultimele două tranșe de finanțare, în valoare totală de aproximativ 170 de milioane de dolari, după ce autoritățile nu au îndeplinit o serie de angajamente asumate, în special în ceea ce privește cheltuielile bugetare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

05 Iul. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
05 Iul. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Tinerii din Malta, Luxemburg și Belgia sunt cei mai înstăriți din Europa, în timp ce germanii se află surprinzător în a doua jumătate a clasamentului, cu o avere de trei ori mai mică decât cea a italienilor de aceeași vârstă. Datele reies din Sondajul privind Finanțarea și Consumul Gospodăriilor (HFCS), realizat de Banca Centrală Europeană și analizat de Euronews.

Potrivit studiului, averea netă mediană a persoanelor cu vârste între 16 și 34 de ani din zona euro este de 24.600 de euro, echivalentul a doar 18% din averea mediană a populației generale, estimată la 140.100 de euro.

Diferențele dintre state sunt însă mari. În Malta, tinerii au o avere mediană de 257.500 de euro, urmați de Luxemburg cu 135.000 de euro și Belgia cu 97.200 de euro. La polul opus se află Finlanda, unde averea netă mediană este de doar 5.700 de euro.

Clasamentul mai arată că tinerii din Croația (82.000 de euro), Slovacia (74.600 de euro), Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro) și Lituania (59.600 de euro) au acumulat averi importante, chiar dacă veniturile din aceste țări sunt considerabil mai mici decât media Uniunii Europene.

Una dintre cele mai interesante concluzii este diferența dintre Italia și Germania. Tinerii italieni dețin o avere mediană de 53.500 de euro, de aproximativ trei ori mai mare decât cea a tinerilor germani, estimată la doar 17.600 de euro.

Deși Republica Moldova nu este inclusă în studiul BCE, mai mulți indicatori sugerează că averea netă a tinerilor este considerabil sub nivelul statelor din zona euro. Salariul mediu brut în primul trimestru din 2026 a fost de 15.987 de lei (aproximativ 810 euro), de câteva ori mai mic decât în statele vest-europene. Totodată, transferurile de bani de peste hotare au ajuns la circa 1,5 miliarde de dolari anual, echivalentul a aproximativ o șeptime din PIB, iar în 2025 acestea au reprezentat 7,2% din veniturile gospodăriilor, ceea ce arată că multe familii continuă să depindă de sprijinul rudelor din străinătate.

Profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, avertizează că averea acumulată la începutul vieții adulte nu reflectă doar eforturile individuale. Potrivit acestuia, factorii decisivi sunt sprijinul oferit de familie, donațiile și moștenirile, accesul la credite ipotecare, gradul de îndatorare și posibilitatea de a cumpăra o locuință.

„La această vârstă, o avere privată ridicată nu este doar rezultatul realizărilor individuale. Este și o poveste despre familie și despre instituții”, a explicat expertul pentru Euronews.

În opinia sa, achiziționarea primei locuințe reprezintă momentul în care cei mai mulți tineri încep să acumuleze avere în mod semnificativ, însă acest pas depinde, în multe cazuri, de ajutorul familiei și de condițiile oferite de piața imobiliară și sistemul financiar.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!