Musk se joacă cu inimile şi banii investitorilor: Avertizează că Twitter poate să intre în faliment

19 Nov. 2022, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Nov. 2022, 05:00 // Actual //  bani.md

Elon Musk, în primul său discurs adresat angajaţilor Twitter Inc. de când a cumpărat compania cu 44 de miliarde de dolari, a declarat că falimentul este o posibilitate dacă platforma nu începe să genereze mai mulţi bani, potrivit unor persoane familiarizate cu acest subiect, a raportat Bloomberg. Nu

Avertismentul a venit pe fondul unui început tumultuos al domniei lui Musk la compania de social media – o perioadă de două săptămâni în care a concediat jumătate din personalul Twitter, a dat afară majoritatea directorilor de top şi a ordonat angajaţilor rămaşi să nu mai lucreze de acasă. Unul dintre directorii care până joi apăruse ca făcând parte din noua echipă de conducere a lui Musk, Yoel Roth, a plecat, potrivit unor surse interne. O altă persoană, Robin Wheeler, a demisionat şi ea – dar Musk a convins-o să rămână, au declarat unele dintre persoanele implicate în subiect, care au solicitat anonimatul pentru protecţia relaţiilor personale şi profesionale.

În timp ce preluarea a scos Twitter de sub supravegherea pieţelor publice, Musk a încărcat compania cu o datorie de aproape 13 miliarde de dolari, aflată acum în mâinile a şapte bănci de pe Wall Street, care nu au reuşit să o descarce investitorilor.

Încrederea în companie s-a erodat atât de rapid încât, chiar înainte de comentariile lui Musk despre faliment, unele fonduri se ofereau să cumpere împrumuturile pentru doar 60 de cenţi pe dolar – un preţ rezervat de obicei companiilor considerate în dificultate financiară, a relatat joi Bloomberg News.

În discursul său adresat personalului, Musk a lansat mai multe avertismente sumbre. Angajaţii ar trebui să se pregătească pentru 80 de ore de lucru pe săptămână. Vor exista mai puţine avantaje la birou, cum ar fi mâncarea gratuită. Miliardarul a pus capăt flexibilităţii din epoca pandemiei care le permitea angajaţilor să lucreze de acasă.
„Dacă nu vreţi să veniţi, demisia vă este acceptată”, a spus el, potrivit unei persoane direct implicate în subiect.

Discutând despre finanţele şi viitorul Twitter, Musk a spus că societatea trebuie să acţioneze urgent pentru a face din abonamentul de 8 dolari, Twitter Blue, un produs pentru care utilizatorii sunt dispuşi să plătească, având în vedere retragerea agenţilor de publicitate care sunt îngrijoraţi de conţinutul dăunător.

Musk a folosit în trecut ameninţarea cu falimentul în încercarea de a-i motiva pe angajaţi, potrivit unei surse interne. El încearcă să transmită ideea că, dacă oamenii nu muncesc din greu, Twitter va ajunge într-o situaţie foarte dificilă.

La începutul zilei de joi, directorul de securitate a informaţiilor, directorul de confidenţialitate şi directorul de conformitate de la Twitter au demisionat, ceea ce a generat o serie de îngrijorări cu privire la capacitatea companiei de a-şi menţine platforma în siguranţă şi de a respecta reglementările. În prezent, platforma Twitter este obligată să respecte un decret încheiat cu Comisia Federală pentru Comerţ care reglementează modul în care compania gestionează datele utilizatorilor.

Într-un e-mail trimis miercuri seară, Musk i-a avertizat pe angajaţi că urmează „vremuri dificile”, „fără a putea îndulci mesajul” cu privire la perspectivele economice ale companiei. El a pus capăt posibilităţii angajaţilor de a lucra de la distanţă, cu excepţia cazului în care el personal a aprobat acest lucru.

07 Aug. 2026, 15:08
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Aug. 2026, 15:08 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Blocarea și perturbarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră ar putea redirecționa o parte din fluxurile de mărfuri spre Republica Moldova, România și porturile dunărene. Economistul Iurie Rija avertizează că țara noastră poate deveni atât un coridor alternativ de tranzit, cât și un nou punct de congestie regională.

Potrivit economistului, limitarea transportului maritim obligă exportatorii ucraineni să caute rute terestre. Presiunea este deja vizibilă la frontiera dintre Ucraina și Polonia, unde aproximativ 4.306 camioane se află în așteptare. Acestea reprezintă aproape 87% din cozile raportate la punctele de trecere analizate.

Cea mai dificilă situație este înregistrată la punctul Yahodyn–Dorohusk, aflat pe traseul Kyiv–Kovel–Chełm–Lublin–Varșovia. Acolo așteaptă aproximativ 1.357 de camioane, iar timpul estimat pentru traversarea frontierei a ajuns la șase zile și 11 ore.

„Problema nu mai este doar dacă marfa poate fi transportată, ci în cât timp și la ce cost poate ajunge la destinație”, afirmă Iurie Răja.

Un camion blocat aproape o săptămână efectuează mai puține curse lunare, în timp ce transportatorul suportă costuri suplimentare pentru staționare, șofer și funcționarea vehiculului. Cheltuielile sunt ulterior incluse în tariful de transport și, în cele din urmă, în prețul mărfurilor.

Efectul este deosebit de puternic în cazul exporturilor agricole, unde marjele comerciale sunt reduse. Fiecare zi suplimentară de tranzit poate diminua competitivitatea cerealelor ucrainene pe piața europeană.

Deși Yahodyn–Dorohusk nu este un punct de tranzit direct pentru Republica Moldova, economistul consideră că blocajul reprezintă un semnal privind presiunea care s-ar putea redistribui spre sud.

Dacă ruta poloneză ajunge la saturație, iar porturile ucrainene continuă să funcționeze cu o capacitate limitată, operatorii ar putea redirecționa mărfurile prin România, Republica Moldova și porturile de la Dunăre.

Poziția geografică plasează Republica Moldova între fluxurile de mărfuri care pot coborî din centrul și vestul Ucrainei și infrastructura portuară din România. Una dintre rutele posibile este direcția Giurgiulești–Galați–Constanța.

„Când porturile pierd capacitate, presiunea trece pe șosele și calea ferată. Când un coridor terestru se aglomerează, marfa caută următorul coridor disponibil”, explică economistul.

În aceste condiții, Republica Moldova ar putea beneficia de creșterea activității de tranzit, dar riscă și să se confrunte cu blocaje dacă volumele suplimentare vor depăși capacitatea punctelor de frontieră, a căii ferate, a terminalelor logistice și a infrastructurii de la Dunăre.

Potrivit lui Rija, autoritățile trebuie să privească aglomerația de la frontiera polono-ucraineană ca pe un avertisment timpuriu privind posibila redistribuire a fluxurilor logistice în regiune, nu ca pe o problemă izolată aflată la sute de kilometri de Republica Moldova.