Ucraina ar putea recupera Crimeea. Cea mai mare temere a lui Putin. Cum s-a dat de gol

Kievul își acoperă armele de Crimeea

Aksyonov face acest anunț după ce armata rusă s-a retras săptămâna trecută din Herson, umilită și incapabilă să oprească o contraofensivă a armatei ucrainene. Retragerea militarilor ruși – care au abandonat capitala regiunii cu același nume – a permis forțelor Kievului să își apropie armele de Crimeea, ținta mai multor atacuri în ultimele luni.

În octombrie, podul din Crimeea care leagă peninsula de teritoriul rusesc a fost parțial distrus într-un atac cu camion pe care Moscova l-a atribuit Ucrainei. Alte atacuri atribuite armatei ucrainene din Crimeea au vizat flota rusă de la Marea Neagră din Sevastopol, precum și mai multe instalații militare rusești din peninsula ucraineană anexată.

Moscova consideră că peninsula face parte din teritoriul rusesc de la anexarea Crimeii în 2014, o revendicare nerecunoscută de comunitatea internațională. Cu toate acestea, Ucraina insistă că își vrea insula înapoi.

Atrocități și crime de război, în Herson

Armata rusă a comis numeroase atrocități și crime de război, în Herson, în timpul ocupației, spuneministrul ucrainean de interne, Denis Monastirski, potrivit căruia, autoritățile ucrainene au descoperit, până acum, mai multe cadavre ale unor persoane torturate, dar și mai multe locuri de detenție. În acest context, oficialul de la Kiev a anunțat că se fac cercetări pentru identificarea celor care au colaborat cu ocupanții ruși.

Serviciul de informații ucrainean, SBU, a găsit liste cu agenți recrutați de FSB (serviciul secret rus), care au colaborat cu ocupanții în Herson. Documentele au fost abandonate în timpul retragerii din zonă. Au fost descoperite anagajamente de colaborare, scrise de mână de cei recrutați, dosare ale agenților, note privind misiuni ale rușilor, „protocoale de căutare” în locuințele rezidenților din Herson.

Informația a fost prezentată chiar de SBU care a postat pe rețelele sociale imagini cu documentele descoperite și dosare aflate în sacoșe de rafie.

Nivelul datoriei publice a Republicii Moldova, de aproximativ 42% din PIB, nu este în sine cea mai mare problemă pentru finanțele țării. Adevărata vulnerabilitate este costul tot mai mare al deservirii acesteia, susține Oleg Tofilat, fost director al Căii Ferate din Moldova și actual director executiv al Uniunii Transportatorilor și Drumarilor.

„Faptul că avem datorii de 42% din PIB asta nu e așa de mult. Problema e în deservirea datoriei”, a declarat Tofilat.

Potrivit acestuia, Republica Moldova a ajuns să achite aproximativ 6 miliarde de lei anual doar pentru dobânzi, o sumă pe care o consideră extrem de mare raportată la necesitățile de dezvoltare ale țării.

„6 miliarde anual pe dobânzi, asta e foarte mult”, a subliniat Tofilat.

El a comparat aceste cheltuieli cu banii alocați infrastructurii. Uniunea Transportatorilor și Drumarilor pledează pentru majorarea fondului rutier până la aproximativ 3 miliarde de lei, însă, spune Tofilat, pentru proiectele de infrastructură negocierile pot dura ani, în timp ce dobânzile la datorii trebuie achitate la termen.

Fostul șef al CFM atrage atenția și asupra ritmului accelerat în care au crescut cheltuielile pentru deservirea datoriei. Potrivit lui, dacă în jurul anului 2021 acestea erau de aproximativ 1,5 miliarde de lei, în prezent au ajuns la circa 6 miliarde de lei.

„Noi am crescut de la 1 miliard și jumătate, prin 2021, dacă nu greșesc, la 6 miliarde în 5 ani de zile. Și asta o să fie și mai rău”, a avertizat Tofilat.

O altă vulnerabilitate indicată de acesta este deficitul bugetar, estimat la aproximativ 23 de miliarde de lei. În lipsa altor surse de finanțare, această diferență dintre venituri și cheltuieli se transformă, practic, într-o datorie suplimentară pentru stat.

„Noi avem un deficit de 23 de miliarde. Asta automat înseamnă că datoria noastră crește cu 23 de miliarde”, a afirmat el.

Tofilat avertizează că problema nu se încheie odată cu exercițiul bugetar din 2026. În opinia sa, există riscul ca și în 2027 Republica Moldova să intre cu un deficit de ordinul a 20-25 de miliarde de lei, ceea ce ar însemna noi împrumuturi.

„La anul viitor, exercițiul bugetar 2027, probabil că similar ne așteaptă. Aceleași 20-25 de miliarde de deficit. Și iarăși intrăm în datorii”, a declarat Tofilat.

Acesta mai atrage atenția asupra structurii împrumuturilor interne, în special asupra celor contractate pe termen scurt de la băncile comerciale din Republica Moldova. În opinia sa, refinanțarea frecventă expune statul unor riscuri suplimentare și îl face dependent de condițiile pieței.

„Nu doar că este cu dobândă mare, dar este și pe termen scurt, de la băncile noastre. Trebuie să iei pe jumătate de an și fiecare jumătate de an trebuie să te recreditezi. Și asta e un risc”, a explicat Oleg Tofilat.

În opinia fostului director al CFM, starea finanțelor publice nu trebuie evaluată doar prin raportul dintre datoria publică și PIB. La fel de importante sunt costul acestei datorii, perioada pentru care sunt contractate împrumuturile și frecvența cu care statul este obligat să le refinanțeze, mai ales în condițiile unui deficit bugetar de ordinul zecilor de miliarde de lei.