Mutare radicală pe piața metanului! România vrea să importe gaze naturale din Egipt, inclusiv pentru Republica Moldova

România vrea să importe gaze naturale din Egipt, a anunțat premierul Nicolae Ciucă, aflat în vizită oficială la Cairo.

″Am discutat la Cairo, cu ministrul petrolului și resurselor minerale, Tarek El Molla, despre modalități concrete de a cataliza relațiile noastre tradiționale prin proiecte comune în domeniul energiei. România este interesată ca, până la momentul la care vom valorifica gazele de mare adâncime din Marea Neagră, să completeze necesarul de consum utilizând terminalul de gaze naturale lichefiate (LNG) egiptean″, a declarat Ciucă.

Egiptul dispune de două facilități de producție de LNG, respectiv Damietta (capacitate de 7,5 miliarde metri cubi pe an), controlată de un joint-venture între spaniolii de la Union Fenosa Gas și italienii de la ENI (80%), plus 2 companii de stat egiptene, și Idku (5 miliarde metri cubi pe an), deținută de Shell (35,5%), Petronas (35,5%), companiile egipetene de stat Egas (12%) și EGPC (12%), precum și Total (5%).

Ciucă a adăugat că are încredere că, alături de partenerii egipteni, se vor găsi soluțiile necesare pentru suplimentarea cantității de gaze necesară României, precum și pentru a oferi sprijin Republicii Moldova.

″Expertiza de operare și rețelele de transport de care dispunem sunt atuuri importante pentru a califica țara noastră drept un partener al proiectelor dezvoltate în comun cu investitorii egipteni în domeniile petrol si gaze″, a mai spus premierul român.

Potrivit sursei citate, consultările continuă la nivel de experți, precum si între operatorul sistemului național românesc de transport al gazelor Transgaz și subsidiara egipteană a ENI, care asigură 60% din gazul necesar consumului acestei țări.

Autoritățile Republicii Moldova au declarat de nenumărate ori că vor să renunțe la dependența de o singură sursă Gazprom. De la începutul anului 2023, Chișinăul susține că a renunțat la gazul rusesc și cumpără exclusiv de pe bursă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#romani #gaz #Egipt #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Peste 600 de milioane de lei au fost contabilizate eronat, subevaluate sau raportate necorespunzător la Ministerul Afacerilor Interne, arată auditul Curții de Conturi pentru anul 2025. Auditorii au descoperit active înregistrate greșit de 260 de milioane de lei, patrimoniu subevaluat cu 189 de milioane lei, granturi supraevaluate cu 156 de milioane de lei și alte milioane raportate eronat în cheltuieli și reparații.

Raportul scoate la iveală și probleme în gestionarea parcului auto al MAI. La sfârșitul anului trecut, ministerul administra 3417 mijloace de transport, dintre care 405 erau nefuncționale, iar aproape 1247 de vehicule funcționale nu aveau sisteme GPS instalate. În același timp, cheltuielile pentru parcul auto au ajuns la 123,1 milioane de lei, dintre care 93,2 milioane pentru combustibil și lubrifianți, iar 29,8 milioane pentru întreținere și asigurare. Curtea de Conturi a constatat utilizarea parțială a sistemului GPS, neconcordanțe între datele GPS și foile de parcurs, depășiri ale limitelor de parcurs și chiar cheltuieli pentru alimentarea unor mașini declarate nefuncționale.

Auditul mai arată că MAI nu a înregistrat în evidența contabilă 45 de edificii cu suprafața totală de peste 51 de mii de metri pătrați, iar în gestiunea ministerului figurau active uzate moral și fizic în valoare de 141 de milioane de lei, inclusiv clădiri abandonate, construcții nefinalizate și proiecte nevalorificate. Auditorii au identificat 51 de clădiri neutilizate sau aflate într-o stare avansată de degradare, dar și construcții abandonate de ani de zile, inclusiv o remiză de pompieri din Revaca, unde lucrările sunt blocate de peste 14 ani.

O altă problemă majoră a fost depistată la proiectul de dotare cu autospeciale pentru stingerea incendiilor, finanțat printr-un grant oferit de Agenția Japoneză de Cooperare Internațională. Potrivit Curții de Conturi, operațiunile financiare aferente proiectului, realizate în perioada 2022–2024, au fost recunoscute integral abia în 2025, după recepționarea autospecialelor. În rezultat, veniturile din granturi au fost supraevaluate cu 156,1 milioane de lei, iar cheltuielile – cu 3,4 milioane de lei.

Probleme persistă și la înregistrarea bunurilor la cadastru. Deși MAI a întreprins unele măsuri în 2025, la finalul anului rămâneau neînregistrate 247 de clădiri și 13 terenuri.

Raportul mai arată că infrastructura sistemului TETRA, utilizat pentru comunicațiile operative ale Poliției de Frontieră și ale Serviciului 112, figurează juridic în patrimoniul unei companii private, deși este utilizată de stat. Mai mult, bunuri strategice estimate la 31,2 milioane de lei au fost puse sub sechestru într-un litigiu comercial pentru datorii de circa 2,3 milioane de lei.