Republica Moldova a reușit să intimideze Rusia! Importă gaze naturale din România

România este astăzi exportator net de gaze, pentru prima dată în ultimul an și în premieră pentru sezonul de iarnă, din Bulgaria, intrând 11,4 milioane mc, în timp ce în Ungaria ajung 6 milioane mc, iar alți 6,4 milioane mc în Republica Moldova, relevă date analizate de Profit.ro.

Cel puțin pe timp de iarnă, România este, de regulă, importator net de gaze, consumul curent fiind acoperit din producția internă, extrageri din depozite și importuri.

Astăzi, producția autohtonă, de 24,1 milioane mc, și extragerile din depozite, de 22,6 milioane mc, sunt suficiente pentru acoperirea consumului curent, un milion de mc din aceste surse, pe lângă cele 11,4 milioane din importuri, luând calea exportului, în Ungaria și Republica Moldova.

Prin punctul de interconectare de la Csanadpalota, România exportă 6 milioane mc în Ungaria, iar în Republica Moldova ajung 2,1 milioane mc prin punctul de interconectare de la Ungheni și 4,3 milioane mc prin cel de la Isaccea (via Ucraina).

Importurile de 6,4 milioane mc efectuate prin România sunt menite a alimenta Chișinăul și partea de vest a Republicii Moldova, care nu mai sunt alimentate cu gaz rusesc provenit direct de la Gazprom, care ajunge exclusiv în Transnistria.

„Pentru prima dată în istoria țării noastre, malul drept nu va consuma gaze livrate de Gazprom. Încă de anul trecut, am promis că vom face rezerve și vom găsi alternative pentru a nu mai fi dependenți de o singură sursă. Am reușit acest lucru”, a declarat recent vicepremierul moldovean Andrei Spînu.

Comisia pentru Situații Excepționale a decis, vineri, ca, pentru luna decembrie, furnizorul MoldovaGaz să cumpere 100 de milioane de metri cubi de gaze naturale de la societatea Energocom, compania de stat mandatată să achiziționeze gaze și energie de pe piețele regionale, la prețul mediu de 1108,61 de dolari pentru mia de metri cubi.

După înțelegerea cu Energocom, gazul cumpărat de Republica Moldova de la gigantul rus de stat Gazprom va fi furnizat regiunii separatiste transnistrene, loială Kremlinului, situată pe malul stâng al Nistrului, care, în schimb, va furniza Chișinăului energie electrică.

Energocom stochează gazele achiziționate în instalații din Ucraina și România, dar, notează Reuters, nu este clar de unde cumpără, la rândul său, gazul.

De altfel, nu este clar nici unde are Energocom gazele depozitate în România.

Republica Moldova cumpără gaze naturale de la Gazprom la un preț de 1.031 dolari pentru o mie de metri cubi. Însă, în luna octombrie, Gazprom a redus livrările spre Republica Moldova cu 30%, amenințând că va reduce și mai mult volumul acestora. Tot din octombrie, prețul gazului pentru consumatorii casnici a fost majorat cu aproape 30%, ajungând la circa 30 de lei moldovenești pentru un metru cub.

Vicepremierul Andrei Spînu a precizat sâmbătă că, deși prețul pentru gazele cumpărate de la Energocom este mai mare decât cel al Gazpromului, tariful pentru populație nu se va schimba, urmând să fie compensat de stat.

Cele 6 milioane mc de gaze exportate în Ungaria sunt probabil unele de tranzit, Budapesta având semnat un contract cu Gazprom, care îi livrează gazele prin Turk Stream, apoi prin cele 2 rute de transport disponibile, România și Serbia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce atenția internațională s-a concentrat asupra războaielor din Ucraina și Orientul Mijlociu, cu temeri privind un conflict între Iran și Israel, în Caucaz se desfășoară o criză de mare semnificație geopolitică. Armenia, o fostă republică sovietică, independentă din 1991, se rupe de Rusia și caută să fie aliată occidentală în curtea din spate a lui Putin.

Prim-ministrul Nikol Pashinyan spune că țara sa are nevoie de sprijin pentru a evita războiul cu vecinul puternic armat Azerbaidjan – și este clar despre importanța legăturilor strânse cu UE și alte națiuni occidentale, potrivit Independent..

După un scurt și scurt conflict cu Azerbaidjanul, un adversar vecin, Armenia este în proces de rupere cu legăturile sale istorice cu Rusia pentru a deveni un aliat occidental în curtea din spatele lui Vladimir Putin.

Jucătorii implicați în luptele sângeroase din Ucraina și Orientul Mijlociu sunt, de asemenea, prezenți în această regiune. Rusia – presupusul aliat al Armeniei – nu a reușit să protejeze țara de invazia azeră și pare să-și fi schimbat partea. Israelul, care a trimis cantități uriașe de arme pentru a ajuta Azerbaidjanul – și Iranul șiit, care a declarat că nu va permite graniței sale cu Armenia să cadă sub controlul Azerbaidjanului ostil și „entității sioniste”, pe care o susține.

Prim-ministrul Armeniei, Nikol Pashinyan, cunoaște capcanele cu care se confruntă în gestionarea pivotării către Occident, evitând, în același timp, un alt război cu Azerbaidjanul, al cărui conducător, Ilham Aliyev, a continuat să amenințe cu și mai multe ofensive.

Încercările lui Pashinyan de a face echilibru au dus la acuzații de liniște acasă, susținând că îi face prea multe concesii lui Aliyev cu puțin în schimb. Au loc proteste pentru decizia guvernului său de săptămâna trecută de a preda patru sate Azerbaidjanului.

Vorbind în capitală, Erevan, unui grup restrâns de jurnalişti britanici, Pashinyan recunoaşte că „Federaţia Rusă este un jucător serios şi semnificativ în regiunea Caucazului de Sud”. Dar spune că au existat măsuri ale Armeniei de a crea legături puternice cu statele occidentale și Uniunea Europeană, mai ales că protestele au dus la reforme politice în urmă cu șase ani.

În acest sens, Pashinyan spune: „Nu am fost niciodată departe de Occident. Realizările noastre în domeniul democrației au creat o realitate obiectivă în care relația noastră se poate dezvolta dinamic, dar pentru un moment… am spus că democrația pentru noi nu este o politică adoptată de circumstanțe, este o strategie pe care am adoptat-o.”

Turbulențele din ultimii ani au dus la formarea de noi alianțe, spune Pashinyan: „Într-adevăr, diversificăm relațiile externe, dar nu suntem singurii care o facem. Practic în întreaga lume nu ai găsi niciun actor care să nu-și diversifice relațiile externe. Armenia nu a putut trece cu vederea această nouă tendință.

„În ceea ce privește apropierea în continuare de Uniunea Europeană. Am spus în discursul meu în fața Parlamentului european că Republica Armenia este pregătită să fie cât mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest moment, se pare că ne îndreptăm în această direcție pentru că, foarte important, acesta este un proces public. Transparența este de cea mai mare importanță pentru noi.”

Mișcarea către Occident făcută de Armenia a fost cuplată cu o antipatie și neîncredere în creștere față de Rusia, văzută cândva ca un aliat ferm – un stat creștin coleg într-un Caucaz predominant musulman.