Situație tensionată pe piața regională a motorinei! ANRE: Republica Moldova, la moment, nu se confruntă cu un deficit

Rafinăriile din România trebuie să identifice în acest an surse alternative pentru cel puțin 80% din importurile de motorină efectuate anul trecut, iar cele europene, pentru aproximativ 50%, de duminică intrând în vigoare embargoul impus de UE importului de carburanți din Rusia.

Dacă, în cazul benzinei, România este exportator net, în cazul motorinei situația este contrară. România a importat, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în primele 9 luni ale anului trecut, 1,85 milioane tone, din care 1,25 milioane tone direct din Federația Rusă. Comparativ, în primele 9 luni ale lui 2021, importurile de motorină din Rusia au fost de 1,3 milioane tone în primele 9 luni și de 1,79 milioane tone pe întreg anul.

Chiar dacă au importat mai puțină motorină din Rusia în primele trimestre ale anului trecut, companiile autohtone au achitat către partenerii ruși 1,3 miliarde de euro, o sumă cu 69% mai ridicată decât cea aferentă perioadei similare din 2021, de 0,77 milioane euro.

Factura exporturilor către Republica Moldova s-a ridicat la aproape jumătate de miliard de euro în primele trei trimestre ale anului trecut.

Cantitatea totală de motorină importată de companiile autohtone reprezintă aproximativ o treime din motorina comercializată într-un an în România.

Liderul pieței de distribuție a carburanților, OMV Petrom, care deține rafinăria Petrobrazi din România, unde procesează două treimi țiței extras din România și o treime țiței de import, susține că deja și-a diversificat sursele.

În plus, în martie va intra în revizie cea mai mare rafinărie din Uniunea Europeană, cea deținută de Shell în Olanda, la Pernis, cu o capacitate anuală de procesare de 20 milioane tone, aproximativ de 2 ori mai ridicată decât cea a celor 3 rafinării autohtone sau cât capacitatea totală de rafinare a României și Bulgariei.

De altfel, dincolo de identificare de surse alternative de alimentare, soarta rafinăriei Lukoil de la Burgas din Bulgaria este principala sursă de incetitudine din regiune.

După ce foști oficiali bulgari și ucraineni au anunțat că o parte din producția acesteia a ajuns în Ucraina, președintele Dumei de Stat din Rusia, Viacheslav Volodi, a cerut Comisiei pentru Securitate și Anticorupție, precum și Comisiei pentru Energie, să analizeze informațiile apărute în presa internațională.

Autoritățile bulgare au anunțat că vor permite rafinăriei Lukoil, care produce o cantitate de 2 ori mai ridicată decât cea necesară acoperirii consumului autohton, să exporte carburanți doar în Ucraina, și pregătesc legislația necesară pentru o eventuală preluare a rafinăriei.

Dacă rafinăria de la Burgas nu se va mai alimenta cu țiței rusesc (fie ca urmare a unei decizii a grupului rus, fie a preluării ei de către statul bulgar), concurența în regiune se va ascuți, iar rafinăria bulgară și-ar putea diminua producția, cu efect asupra prețului, în special al motorinei.

În plus, singurii eventuali compărători care ar avea țiței din surse alternative mai ușor transportabil în Marea Neagră ar fi compania azeră Socar și, în special cea kazahă, KMG.Numai că fiecare dintre cele 2 companii deține deja rafinării în regiune, azerii în Turcia, kazahii în România, Petrotel. În ambele cazuri se pune problema dacă pot alimenta 2 rafinării la Marea Neagră. Iar KMG are și alte probleme, statul român confiscându-i 60% din profitul contabil pe 2022 prin nou introdusa taxă de solidaritate.

Incertă este și soarta Petrotel, rafinăria deținută de Lukoil în România, care era alimentată până acum cu țiței rusesc.

Două companii din Republica Moldova domină piața importurilor de carburanți

Șefa Serviciului de presă de la ANRE, Galina Sanduța a declarat pentru BANI.MD că deocamdată pentru Republica Moldova nu există riscuri cu privire la aprovizionarea cu motorină, în condițiile în care distribuitorii de carburanți din Republica Moldova care au rafinării în România s-au asigurat din timp urmare a embargoului impus petrolului și produselor petroliere rusești.

Lukoil Moldova este unul dintre principalii jucători de pe piața carburanților din Republica Moldova. Asigură 97,2% din cantitatea totală importată de benzină. Achiziția se face de la rafinăria Petrotel din România controlată de ruși.

Totodată, Lukoil Moldova împreună Rompetrol Moldova, asigură 75 % din toată cantitatea importată de motorină.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #carburanti #Moldova #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea începe negocierile pentru un nou program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional (FMI) în anul 2027, pentru a reduce costurile împrumuturilor contractate de stat. Deocamdată, Guvernul nu a confirmat intenția de a solicita un asemenea acord, însă președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Marcel Spatari, consideră că finanțarea din partea FMI ar putea fi o alternativă la împrumuturile costisitoare prin intermediul valorilor mobiliare de stat.

„Dacă este să fie un astfel de program, atunci el ar putea fi negociat anul viitor, dar Guvernul încă nu a confirmat intenția de a negocia un astfel de program cu Fondul Monetar Internațional”, a declarat deputatul în cadrul emisiunii „Vocile Puterii” de la Exclusiv TV, unde Spatari a fost întrebat dacă Republica Moldova ar putea încheia un nou program cu FMI care să includă și finanțare..

Potrivit lui Spatari, Republica Moldova beneficiază deja de sprijin financiar european prin Planul de Creștere al Uniunii Europene, care pune la dispoziția țării resurse pentru susținerea reformelor și finanțarea cheltuielilor bugetare.

„Noi avem astăzi, prin programul de creștere cu Uniunea Europeană, finanțare în valoare de un miliard și jumătate. Sunt bani care vin în buget în funcție de reformele pe care le implementăm”, a explicat președintele comisiei parlamentare.

Spatari a atras atenția că o parte din deficitul bugetar este acoperită în prezent prin emiterea valorilor mobiliare de stat (VMS), care presupun costuri ridicate de împrumut pentru autorități.

„O parte din deficit este finanțată prin valorile mobiliare de stat, care sunt scumpe, este adevărat. Și un eventual program de finanțare cu Fondul Monetar Internațional cred că ar fi o soluție pentru a reduce din costul datoriei pe termen lung”, a precizat deputatul.

Ultimul program de finanțare al Republicii Moldova cu Fondul Monetar Internațional a fost aprobat în decembrie 2021 și a expirat la 19 octombrie 2025, fără finalizarea ultimelor două evaluări. Din această cauză, Republica Moldova a ratat debursarea ultimei tranșe, estimată la aproximativ 170 de milioane de dolari, echivalentul a circa 2,9 miliarde de lei. Potrivit FMI, programul a contribuit la menținerea stabilității macroeconomice, însă întârzierile în realizarea angajamentelor privind politica fiscală, administrația publică și combaterea corupției la nivel înalt au împiedicat finalizarea acestuia.