Mutarea disperată a lui Putin: A ”aruncat” Banca Centrală a Rusiei pe câmpul de luptă

25 Mai 2023, 06:39
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Mai 2023, 06:39 // Actual //  bani.md

Președintele Vladimir Putin a pus din ce în ce mai mult economia Rusiei pe picior de război de la invazia sa din Ucraina, în urmă cu mai bine de 450 de zile. În disperarea sa, președintele rus a ”aruncat” și Banca Centrală a Rusiei pe câmpul de luptă.

A desemnat un ofițer ca viceguvernator al Băncii, pentru a conduce direct furnizarea de fonduri trupelor aflate în război.

Serghei Belov, în vârstă de 52 de ani, este responsabil de ceea ce sunt cunoscute sub denumirea de ”instituții din teren”, care canalizează efectiv finanțarea de la bugetul de stat al Rusiei pentru trupele aflate în luptă, potrivit Bloomberg.

Spre deosebire de guvernatorul Elvira Nabiullina și de alți oficiali de rang înalt, el nu se află sub sancțiuni internaționale. Belov a devenit viceguvernator al Băncii Centrale a Rusiei în mai anul trecut și supraveghează birourile de teren alături de sistemul de circulație a numerarului.

Absolvent al Academiei economice a Ministerului Apărării, el a condus anterior divizia băncii centrale din Sevastopol, un oraș din peninsula ucraineană Crimeea pe care Putin l-a anexat în 2014. Este fără precedent recent ca oficialul responsabil cu funcțiile militare ale băncii centrale să dețină și responsabilități civile, potrivit lui Nikolai Krotov, un istoric al finanțelor din Rusia.

Conduse de Banca Centrală în numele Ministerului Apărării, instituțiile din domeniu efectuează tranzacții bancare pentru a se asigura că ocolesc creditorii comerciali și evită orice expunere a secretelor de stat. Prin lege, acestea sunt o ramură militară supusă reglementărilor militare.

Banca Rusiei operează aproape 90 de astfel de birouri de teren care sunt desemnate să lucreze în apropierea unităților din prima linie. Acestea răspund nevoilor bancare de la deschiderea unui cont curent sau gestionarea retragerilor de numerar până la transferuri de bani și chiar emiterea propriilor carduri de plată.

Belov, omul de încredere al lui Putin

Deși mari părți ale economiei au fost direcționate pentru a sprijini invazia, Banca Rusiei a încercat să se prezinte drept un bastion al tehnocraților concentrați pe reglarea fină a politicii monetare într-o țară aflată sub asediu de sancțiuni internaționale fără precedent.

„Numirea unui specialist cu pregătire militară care să fie responsabil de circulația numerarului pare să se potrivească spiritului vremurilor”, a spus Oleg Vyugin, fost prim-viceguvernator la Banca Rusiei. „Acum este momentul în Rusia pentru cei din mediul militar și de securitate – au anumite oportunități pentru o carieră de succes în multe sectoare civile.”

Acțiunea lui Belov s-a extins odată cu ocuparea de către Rusia a părților din patru regiuni din estul și sudul Ucrainei, după ce un decret guvernamental a împuternicit instituțiile de teren să gestioneze resursele bugetare pentru rezidenții din teritorii. Ultimele date arată că cheltuielile pentru Apărare sunt de 36,2% din bugetul total al Rusiei, o cifră uriașă.

Camera inferioară a parlamentului Rusiei a adoptat, de asemenea, un proiect de lege în martie pentru a transfera responsabilitatea pentru plata salariilor și a indemnizațiilor tuturor personalului forțelor armate către instituțiile de teren și creditorii selectați de guvern, pentru a asigura securitatea datelor despre armată.

Originar din Tambov, sudul Rusiei, Belov și-a petrecut cea mai mare parte a carierei la Banca Centrală, începând ca „casier superior” la instituțiile de teren. El a fost distins cu Ordinul Meritul Militar prin decret prezidențial în 2009.

Timpul petrecut în Crimeea după anexare a însemnat că Belov a fost prezent atunci când Rusia a introdus rubla și a construit un nou sistem financiar, experiențe care ar putea fi utile pe măsură ce Rusia se străduiește să absoarbă celelalte zone ocupate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

15 Iul. 2026, 17:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
15 Iul. 2026, 17:53 // Actual //  Grîu Tatiana

Agricultorii au de încasat aproape 1,9 miliarde de lei din subvențiile restante, însă autoritățile nu pot spune când vor fi efectuate plățile. Situația a fost discutată pe 15 iulie în cadrul Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care a examinat raportul Curții de Conturi privind gestionarea resurselor financiare din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDAMR) în anii 2023-2024.

Directoarea adjunctă a Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), Diana Coșalîc, a declarat că restanțele vizează dosarele de subvenționare depuse în anul 2025 și includ aproximativ 500 de milioane de lei pentru plățile complementare și circa 1,4 miliarde de lei pentru subvențiile post-investiții.

„Am înaintat solicitări către Ministerul Finanțelor pentru identificarea unor surse financiare suplimentare, însă la această etapă nu putem comunica termene exacte în care aceste plăți vor putea fi onorate. Guvernul își va onora obligațiunile pentru toate dosarele eligibile și implementate corect”, a declarat Diana Coșalîc. Potrivit acesteia, toate restanțele aferente anilor 2023 și 2024 au fost achitate integral.

Raportul Curții de Conturi arată însă că problemele sunt mai profunde decât lipsa fondurilor. Auditorii au constatat că mecanismul actual de acordare a subvențiilor permite asumarea unor angajamente fără acoperire financiară, deoarece apelurile pentru depunerea dosarelor sunt lansate fără a fi corelate cu resursele disponibile. În perioada 2023–2024 au fost depuse aproape 15 800 de dosare de subvenționare, dintre care peste 15 300 au fost declarate eligibile, în valoare de aproximativ 3,45 miliarde de lei, de peste patru ori mai mult decât fondurile disponibile.

Auditul mai relevă că majoritatea dosarelor post-investiții au fost procesate cu întârziere. Din cele 22 de dosare verificate, în 19 cazuri termenul legal de 60 de zile a fost depășit, durata examinării variind între 87 și 385 de zile lucrătoare. Curtea de Conturi pune întârzierile pe seama deficitului de personal din cadrul AIPA, unde sunt ocupate doar 93 din cele 160 de funcții aprobate, instituția având un deficit de 67 de angajați.

Auditorii au identificat și cazuri de dublă finanțare. Unii fermieri au beneficiat simultan de granturi oferite prin ODA și IFAD și de subvenții acordate de AIPA pentru aceleași investiții, astfel încât finanțarea din bani publici a acoperit între 46% și 80% din valoarea bunurilor. Într-un caz, sprijinul financiar a depășit chiar costul bunului achiziționat cu 37 000 de lei. Curtea de Conturi explică situația prin lipsa unui acord actualizat de schimb de informații între instituțiile implicate.

De asemenea, recuperarea subvențiilor utilizate necorespunzător rămâne redusă. Din 14,3 milioane de lei calculați spre recuperare în perioada 2022–2025, au fost încasați doar 2,1 milioane de lei, adică 14,3% din total, ceea ce, potrivit Curții de Conturi, indică un risc ridicat ca o parte din fondurile publice să nu mai poată fi recuperate.