Cine este miliardarul rus supranumit „portofelul lui Putin”

10 Apr. 2022, 22:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Apr. 2022, 22:40 // Actual //  bani.md

Miliardarul Roman Abramovich este cunoscut în întreaga lume atât datorită bogăției pe care o etalează cât, mai ales, ca proprietar al clubului de fotbal Chelsea Londra. Despre el se știe că are legături foarte apropiate cu Vladimir Putin, fiind unul dintre cei mai influenți, dar și mai controversați oligarhi ai Rusiei.

Legăturile sale cu regimul lui Vladimir Putin i-au afectat afacerile, dar și reputația. El a fost pus pe lista oligarhilor sancționați de Occident după invazia rusă din Ucraina.

A încercat să-și mai repare imaginea șifonată de relația apropiată cu Putin participând la negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. Nu a reușit, dat fiind că eforturile sale de a obține un angajament de încetare a focului a eșuat.

Se spune că s-ar fi implicat în negocierile de pace și pentru ca bunurile sale să fie scoase de sub sechestru și să scape de sancțiuni. Chiar Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a făcut apel la omologul său american Joe Biden, „să-l ierte” pe Abramovich pentru că-i este de ajutor la negocieri.

Mulți se întreabă cine este totuși, Roman Arkadievici Abramovich, miliardarul numit și „Portofelul lui Putin”. Se spune că s-a născut la Saratov, în sud-vestul Rusiei, la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina, în 1966. Mama sa, profesoară de muzică, a murit în urma unei septicemii când el avea 1 an. Doi ani mai târziu i-a murit și tatăl, într-un accident provocat de o macara. Băiatul, în vârstă de trei ani, ar fi fost crescut de rude la Komi, în nord-vestul Rusiei.

A renunțat la școală la 16 ani, a lucrat ca mecanic, iar apoi a fost recrutat în Armata Roșie. După încheierea serviciului militar a început să vândă jucării de plastic în Moscova, iar apoi a trecut la parfumuri și deodorante, produse care lipseau din statele comuniste.

Profiturile sale au crescut pe măsură ce Mihail Gorbaciov a decis să liberalizeze și să deschidă Uniuena Sovietică. Însă nu bișnița cu parfumuri și deodorante l-au făcut miliardar, ci afacerile cu statul.

Destrămarea Uniunii Sovietice și, odată cu ea, slăbirea controlul statului asupra resurselor minerale, a oferit multe oportunități, iar Abramovici, un tânăr trecut de 20 de ani, a avut noroc. A fost implicat în „războiul aluminiului” din anii 1990, când oligarhii s-au luptat pentru controlul acestei industrii. Mulți și-au pierdut viața, dar el a făcut milioane de dolari.

La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzația că ar fi furat bunuri ale statului. Ulterior avea să spună că a fost vorba despre o greșeală a autorităților. El susține că a fost nevinovat în respectivul caz.

L-a ajutat pe Putin să preia puterea la Kremlin. Ascensiunea lui Abramovich a continuat și a ajuns în cercul interior al fostului președinte Boris Elțîn. Când Elțîn a demisionat în 1999, Abramovich s-a numărat printre cei care l-au susținut pe Vladimir Putin ca președinte la Kremlin. Un an mai târziu era ales guvernator al provinciei.

În 2003, Roman Abramovich a dat lovitura în lumea fotbalului cumpărând Chelsea, cel mai mare club din vestul Londrei. Tranzacția a valorat 140 de milioane de lire sterline.

Chukotka, pe care a condus-o până în 2008. Regiunea se află în criză economică și a fost declarată în stare de faliment.

Are o avere estimată de 7,8 miliarde de dolari (2015), ceea ce înseamnă că este a 12-a cea mai bogată persoană din Rusia. Este patronul echipei de fotbal Chelse Londra nu pe care a scos-o la vânzare, după izbucnirea războiului.

Roman Abramovici are în prezent patru cetățenii: rusă, israeliană, lituaniană şi portugheză. Pe ultima a primit-o în aprilie anul trecut, în baza unei legi care oferă naturalizare urmașilor evreilor sefarzi expulzați din Portugalia în urmă cu peste 500 de ani. Autoritățile portugheze au deschis o anchetă în acest caz, iar cei implicați au fost puși sub acuzare.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!