Cine este miliardarul rus supranumit „portofelul lui Putin”

10 Apr. 2022, 22:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
10 Apr. 2022, 22:40 // Actual //  bani.md

Miliardarul Roman Abramovich este cunoscut în întreaga lume atât datorită bogăției pe care o etalează cât, mai ales, ca proprietar al clubului de fotbal Chelsea Londra. Despre el se știe că are legături foarte apropiate cu Vladimir Putin, fiind unul dintre cei mai influenți, dar și mai controversați oligarhi ai Rusiei.

Legăturile sale cu regimul lui Vladimir Putin i-au afectat afacerile, dar și reputația. El a fost pus pe lista oligarhilor sancționați de Occident după invazia rusă din Ucraina.

A încercat să-și mai repare imaginea șifonată de relația apropiată cu Putin participând la negocierile de pace dintre Ucraina și Rusia. Nu a reușit, dat fiind că eforturile sale de a obține un angajament de încetare a focului a eșuat.

Se spune că s-ar fi implicat în negocierile de pace și pentru ca bunurile sale să fie scoase de sub sechestru și să scape de sancțiuni. Chiar Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a făcut apel la omologul său american Joe Biden, „să-l ierte” pe Abramovich pentru că-i este de ajutor la negocieri.

Mulți se întreabă cine este totuși, Roman Arkadievici Abramovich, miliardarul numit și „Portofelul lui Putin”. Se spune că s-a născut la Saratov, în sud-vestul Rusiei, la câteva sute de kilometri de granița cu Ucraina, în 1966. Mama sa, profesoară de muzică, a murit în urma unei septicemii când el avea 1 an. Doi ani mai târziu i-a murit și tatăl, într-un accident provocat de o macara. Băiatul, în vârstă de trei ani, ar fi fost crescut de rude la Komi, în nord-vestul Rusiei.

A renunțat la școală la 16 ani, a lucrat ca mecanic, iar apoi a fost recrutat în Armata Roșie. După încheierea serviciului militar a început să vândă jucării de plastic în Moscova, iar apoi a trecut la parfumuri și deodorante, produse care lipseau din statele comuniste.

Profiturile sale au crescut pe măsură ce Mihail Gorbaciov a decis să liberalizeze și să deschidă Uniuena Sovietică. Însă nu bișnița cu parfumuri și deodorante l-au făcut miliardar, ci afacerile cu statul.

Destrămarea Uniunii Sovietice și, odată cu ea, slăbirea controlul statului asupra resurselor minerale, a oferit multe oportunități, iar Abramovici, un tânăr trecut de 20 de ani, a avut noroc. A fost implicat în „războiul aluminiului” din anii 1990, când oligarhii s-au luptat pentru controlul acestei industrii. Mulți și-au pierdut viața, dar el a făcut milioane de dolari.

La 26 de ani, Abramovich a fost arestat sub acuzația că ar fi furat bunuri ale statului. Ulterior avea să spună că a fost vorba despre o greșeală a autorităților. El susține că a fost nevinovat în respectivul caz.

L-a ajutat pe Putin să preia puterea la Kremlin. Ascensiunea lui Abramovich a continuat și a ajuns în cercul interior al fostului președinte Boris Elțîn. Când Elțîn a demisionat în 1999, Abramovich s-a numărat printre cei care l-au susținut pe Vladimir Putin ca președinte la Kremlin. Un an mai târziu era ales guvernator al provinciei.

În 2003, Roman Abramovich a dat lovitura în lumea fotbalului cumpărând Chelsea, cel mai mare club din vestul Londrei. Tranzacția a valorat 140 de milioane de lire sterline.

Chukotka, pe care a condus-o până în 2008. Regiunea se află în criză economică și a fost declarată în stare de faliment.

Are o avere estimată de 7,8 miliarde de dolari (2015), ceea ce înseamnă că este a 12-a cea mai bogată persoană din Rusia. Este patronul echipei de fotbal Chelse Londra nu pe care a scos-o la vânzare, după izbucnirea războiului.

Roman Abramovici are în prezent patru cetățenii: rusă, israeliană, lituaniană şi portugheză. Pe ultima a primit-o în aprilie anul trecut, în baza unei legi care oferă naturalizare urmașilor evreilor sefarzi expulzați din Portugalia în urmă cu peste 500 de ani. Autoritățile portugheze au deschis o anchetă în acest caz, iar cei implicați au fost puși sub acuzare.

16 Oct. 2026, 09:59
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Oct. 2026, 09:59 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Majorarea cu 15% a tarifelor pentru transportul feroviar de mărfuri, anunțată de Calea Ferată din Moldova (CFM) pentru 1 noiembrie, provoacă nemulțumirea exportatorilor de cereale. Asociația „Agrocereale” acuză lipsa unei justificări economice clare și avertizează că scumpirea va fi suportată, în cele din urmă, de agricultori. Mai mult, organizația atrage atenția asupra unui paradox: deși CFM invocă majorarea prețului motorinei, cheltuielile totale ale întreprinderii ar urma să scadă în acest an cu 150 de milioane de lei.

Potrivit Asociației, CFM estimează pentru 2026 cheltuieli de 669 de milioane de lei, față de 819 milioane în anul precedent. Deși costurile cu combustibilul ar urma să crească cu aproximativ 91 de milioane de lei, celelalte cheltuieli se reduc cu 241 de milioane de lei. În aceste condiții, exportatorii solicită explicații privind necesitatea majorării tarifelor.
„O întreprindere ale cărei cheltuieli totale scad cu 150 de milioane de lei nu are o problemă de costuri. Are o problemă de venituri”, susține Asociația „Agrocereale”, care cere publicarea metodologiei de calcul ce a stat la baza scumpirii.

Exportatorii atrag atenția și asupra faptului că majorarea este anunțată într-o perioadă în care motorina s-a ieftinit. Potrivit datelor prezentate de Asociație, prețul plafon stabilit de ANRE a coborât de la 36,69 lei pe litru, pe 29 septembrie, la 35,01 lei pe 9 octombrie, chiar în ziua în care CFM a comunicat decizia de majorare a tarifelor.

O altă problemă semnalată este tratamentul tarifar diferit aplicat mărfurilor ucrainene și celor moldovenești. Din 10 august, transportul feroviar de tranzit al mărfurilor din Ucraina beneficiază de o reducere de 50%, valabilă până la sfârșitul anului. În același timp, transportul mărfurilor moldovenești urmează să se scumpească din noiembrie.

„Un producător agricol din Republica Moldova nu poate fi pus să acopere costul unei reduceri acordate altcuiva”, avertizează Asociația, solicitând CFM să publice rezultatele financiare ale facilităților acordate tranzitului ucrainean.

Situația este cu atât mai complicată cu cât exporturile feroviare de produse agricole s-au prăbușit în ultimele luni. Potrivit datelor prezentate de „Agrocereale”, transportul pe calea ferată al celor cinci culturi agricole de bază a scăzut de la 85.223 de tone în iulie la numai 9.184 de tone în august, ceea ce reprezintă o reducere de 89,2% într-o singură lună.

Cea mai gravă situație a fost înregistrată în punctul feroviar Etulia, pe coridorul spre Reni și Giurgiulești, unde volumele au scăzut cu 93%, de la 78.116 tone la 5.205 tone. Exportatorii explică această prăbușire prin riscurile militare din sudul Ucrainei, atacurile asupra infrastructurii portuare și feroviare, precum și scăderea nivelului Dunării.

În paralel, CFM se confruntă cu un deficit sever de material rulant. În august, cererea pentru transportul cerealelor a depășit 2.000 de vagoane, în timp ce întreprinderea dispunea de numai 700. Mai grav, din cele 90 de locomotive principale, doar 19 erau funcționale, potrivit datelor invocate de Asociație.

Problemele logistice generează pierderi considerabile pentru exportatori. La intrarea în portul Giurgiulești s-au format cozi de peste 200 de camioane, iar staționarea fiecărui vehicul este estimată la 50 de euro pe zi. Întârzierile la frontieră pot adăuga între 300 și 600 de euro la costul unui transport, în timp ce blocarea vagoanelor la Reni generează cheltuieli suplimentare de șapte dolari pe tonă.

Toate aceste costuri se răsfrâng asupra agricultorilor. În perioada iulie–septembrie, prețul mediu de export al grâului a fost de 3,76 lei pe kilogram, însă prețul efectiv primit de fermieri se situează, potrivit Asociației, în jurul a trei lei pe kilogram.

În sudul țării, unde recolta de grâu a ajuns în unele zone la numai 1,1 tone la hectar, venitul brut al agricultorului este estimat la 3.300 de lei pentru un hectar, sumă care nu acoperă costurile de producție, susțin reprezentanții sectorului.

Paradoxal, majorarea tarifelor intervine într-un sezon agricol cu exporturi record. În perioada iulie–septembrie, Republica Moldova a exportat 605.500 de tone de grâu, cel mai mare volum din ultimele cinci sezoane, și 259.000 de tone de rapiță, un record pentru începutul sezonului. Împreună cu floarea-soarelui, aceste culturi au generat încasări de peste 5,6 miliarde de lei din exporturi, potrivit Asociației.

În aceste condiții, „Agrocereale” solicită amânarea majorării tarifelor până la încheierea sezonului de comercializare 2026–2027 sau până la introducerea noului regim tarifar, odată cu reorganizarea CFM. Totodată, exportatorii propun instituirea unui mecanism transparent prin care tarifele să crească atunci când motorina se scumpește, dar să fie reduse atunci când combustibilul se ieftinește.

Asociația cere și un program concret pentru repunerea în circulație a vagoanelor și locomotivelor nefuncționale, precum și tarife preferențiale pentru operatorii care garantează volume de marfă.

CFM a justificat anterior majorarea tarifelor cu 15% prin creșterea costurilor la produsele petroliere. Ajustarea urmează să fie aplicată de la 1 noiembrie transporturilor feroviare de mărfuri în trafic local, de import, export și tranzit.